Am pierdut, am câștigat?

Antoine Laurent Lavoisier a fost  un chimist francez căruia i-au trecut prin minte o mulţime de idei îndrăznețe și măreţe. În urma cerecetărilor și observațiilor sale cu privire la procesele naturale și chimice, a ajuns la concluzia revoluționară că ”în natură, nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, ci totul se transformă”, concluzie care este cunoscută științific sub forma primei legi a conservării materiei. O afirmație îndrăzneață și seacă, aș zice eu. Seacă pentru că am auzit-o de câteva ori pe la școală și m-a lăsat ”rece”. Ca și multe alte citate celebre, cuvintele lor stârnesc mintea, o încântă temporar și apoi stau cuminți și tăcute, ca niște cărți uitate pe nesfârșitele rafturi ale bibliotecii.

Dacă-i vorba de natură și procesele din ea, omul poate fi doar un observator distant și indiferent. Dar, dacă se schimbă scena, care include natura și se introduce omul în prim plan, atunci cresc șansele ca un citat celebru arid să devină mai viu și dinamic. Iată cum a reformulat sau adaptat John F. Martini citatul de mai sus: ”Un maestru trăiește într-o lume a transformării și nu a pierderii sau câștigului”. El a schimbat personajul principal, natura, și a adus omul de calitate, maestrul. Aproape totul se modifică atunci când omul își schimbă percepția asupra lumii în care trăiește. Maestrul nu este victimă pasivă în mersul implacabil al creației naturale, ci un participant activ și creativ al unei realități noi.

Pe de altă parte, apostolul Pavel scrie credincioșilor din Roma că toate evenimentele, catalogate bune sau rele, (con)”lucrează împreună spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu”, Romani 8:28. Și cum ar arăta acest ”bine” pentru cei care Îl iubesc pe Dumnezeu, la bine și la rău, în sănătate și în boală, în bucurie și necaz? Este ”binele” de care scrie Pavel o stare de câștig la nesfârșit, un rai pe pământ? Nu cumva am înțeles greșit ”binele” ducându-l mai mult în direcția achiziției de bunuri și bune?

Dacă viața pe pământ și binele nostru sunt legate mai mult de devenirea noastră și mai puțin de acumulările noastre? Dacă este așa, atunci și autorii de dinainte au remarcat ceva important, și anume, că nu pierderea sau câștigul sunt miza vieții acesteia, ci transformarea, devenirea noastră! Mutarea centrului de greutate de pe achiziție – acumulare pe devenire – transformare este crucială și subtilă. Mulți văd și trăiesc pierderea, puțin știu și experimentează transformarea, transformarea în bine. Marele câștig nu este câștigul prin adăugare sau achiziție exterioară, ci este câștigul prin transformare sau devenire interioară.

Prin urmare, când faci evaluarea unei zile, a unui eveniment sau proiect sau a unei afaceri, poți ieși din matricea câștig – pierdere și să intri în realitatea devenire – transformare?
Este ceea ce ai devenit mai important decât ceea ce ai câștigat sau pierdut?
În ce te-a transformat mai multul de ieri și câștigul de azi?
În ce te-a transformat pierderea de ieri (oricare ar fi ea) și minusul mare de azi?

Omul de calitate, omul evlavios, trăiește într-o lume a transformării, a devenirii întru cele cerești, iar pierderile și câștigurile specifice celor pământești sunt mijloacele necesare, catalizatorii spre o transformare uluitoare și o devenire strălucită și glorioasă.

 

08
Noi 2017
AUTOR Gili
CATEGORIE

Tematice

COMENTARII No Comments

Lasă un răspuns