Vânătoarea de lei

Eram la un stand de carte când cineva m-a întrebat grăbit dacă merită să ia o anume carte ca s-o ofere drept cadou. Mi-a arătat-o, am luat-o ca s-o răsfoiesc grăbit și i-am dat un răspuns rapid. Îmi amintesc că i-am zis că dacă persoana este de vârstă între 20 și 30 de ani atunci cartea i se potrivește. Am fost uimit de propria remarcă și ca nu cumva să uit de valoarea cărții, am cumpărat-o, crezând că va aștepta la rând câteva săptămâni. Numai că nu a fost așa. După ce am ajuns acasă și am citit primele pagini, nu am mai putut s-o las din mâini. Nu am mai citit așa ceva. vanatoarea-de-lei-180Scrisă sub forma unui dialog între tată și fiu, cu artă și onestitate, cu umor și bun simț, cu întrebări tulburătoare și răspunsuri profunde, cartea te captivează și te eliberează. Pasiunea mea pentru desăvârșirea sfinților (sau dezvoltare personală) m-a făcut să caut, perseverent și încăpățânat, cărți reprezentative pentru toate categoriile de vârstă însă nu aveam (NICI) una pentru al trei-lea deceniu al vieții.
S-au scris ”milioane” de cărți despre adolescență și crizele ei (al doilea deceniu al vieții) și despre viața de adult cu crizele ei (midlife crises), dar perioada cuprinsă între 20-30 de ani a fost ignorată, trecută cu vederea. Citind cartea lui Sam și John Eldredge  ”Vânătoarea de lei” mi-am dat seama cât de neglijată a fost și este această tranziție a băieților spre bărbăție, cât de puțini bărbați maturi sunt prin preajma băieților tineri  când aceștia se frământă și confruntă cu alegerile majore ale vieții, cariera și căsătoria. Băiatul, absolvent de colegiu și cu prima slujbă plictisitoare la activ, are întrebări incomode despre viață, fete, muncă, bani și Dumnezeu. Iar tatăl îi răspunde cu smerenie, onestitate și curaj, atacând biblic și matur, diferitele soluții superficiale pe care le aduce lumea și biserica la frământările băieților tineri. Nicăieri, ca și în această carte, nu am văzut atât de bine conturată și structurată ideea și nevoia de validare la băieți și bărbați. ”Vânătoarea de lei este în întregime despre obținerea validării prin victorii reale, venite printr-o luptă pornită din inimă și din care ieșim cu sentimentul puterii și al valorii proprii. Când știi că ai realizat asta, o serie de lucruri din profunzimile sufletului se rezolvă, îngăduindu-ți să înaintezi în lume cu îndrăzneală.”

Cui recomand această carte? Tuturor băieților și bărbaților aflați între 20 șo 30 de ani. Aș face cadou cartea băieților care absolvă o facultate, de orice fel ar fi ea. I-aș obliga s-o citească pe cei care sunt lideri de tineret sau se intersectează regulat cu tinerii aflați în deceniul al trei-lea de viață. Le-aș da-o temă de casă la bărbații/tații aflați în al patru-lea deceniu de viață, ca să știe cum să-i abordeze și să-i asiste pe tinerii aflați în fața ”vânătorii de lei”. Oare de ce se numește cartea așa, ”Vânătoarea de lei”? Căutați și veți afla!

06
Dec 2016
AUTOR Gili
CATEGORIE

Carti

COMENTARII No Comments
TEME

,

Lecții de magie

Când am văzut pentru prima dată titlul acestei cărți, am zic că nu este pentru mine. Nu mă interesează magia, chiar dacă a fost destul de mult promovată la noi în țară prin emisiunea ”Românii au talent”. Ideea de magie m-a dus cu gândul în direcția lucrurilor întunecate, coruptive și manipulative. Așa că nici nu am deschis cartea, din cauza titlului.
MagieUlterior am dat din nou de ea și, în ciuda titlului, am fost mai atent la numele autorului. Mi-am zis că nu se poate ca această autoare cunoscută s-o fi luat razna pe drumurile deocheate și întortocheate ale magiei. Mi-am făcut curaj și am început s-o răsfoiesc. Mi s-a luminat fața când am început să-mi dau seama că titlul m-a dus într-o direcție greșită și că era ceva care tocmai îmi prindea bine. Scrisă într-un stil plăcut  și captivant, cu sinceritate și vulnerabilitate, cartea este un manual de încurajare pentru cei care au talente și daruri în domeniul creativității, de tot felul. Elizabeth Gilbert ne deconspiră multe secrete despre misterele și frumusețea inspirației, dar mai ales ne încurajează să îndrăznim în a păși spre minunatul tărâm al creativității. ” Nu aveți nevoie de permisiunea nimănui pentru a trăi o viață creativă” ne îndeamnă ea. Scrisă în doze mici, cu subiecte specifice activităților pe tema creativității, cartea te provoacă să-ți revizuiești multe din gândurile și prejudecățile nerostite față de actul artistic și creativ. Chiar dacă există o focalizare pe arta scrisului, și prin urmare cei care scriu sau au aspirații la scris sunt cei mai dobândiți citind cartea, din bogăția vastă a cărții pot beneficia și celelalte genuri de autori sau cocreatori din domeniul artelor. Sunt câteva sfaturi bune și pentru cei care au slujbă care le aduce un venit și se gândesc la posibilitatea de a trăi din banii care provin din actul de creație.
Câteva din concluziile paradoxale de la finalul cărții sunt demne de luat și frământat, chiar și în alte domenii ale călătoriei noastre spirituale și artistice:
”Creativitatea este sacră și nu este sacră.
Ceea ce creăm contează enorm și nu contează deloc.
Suntem îngroziți și suntem curajoși.
Arta e o zdrobitoare corvoadă și un minunat privilegiu.”

14
Iun 2016
AUTOR Gili
CATEGORIE

Carti

COMENTARII No Comments

Agentul Storm

Îmi plac cărțile despre spioni și viața lor, în particular cele care au la bază personaje reale. Acest gen de cărți m-au interesat mai ales prin prisma transformărilor și a evoluției personajelor principale. Titlul m-a atras pentru că era prima carte a cărei acțiune cu spioni promitea o incursiune în lumea Islamului și a temutei rețele Al-Qaeda. Cartea este un fel de trei într-una. În mod clar, acțiunea este una captivantă și antrenantă. Transformările spectaculoase prin care a trecut danezul Morten Storm alias Murad și peripețiile sale prin numeroase țări africane te țin cu sufletul la gură. În plus, accesând surse existente pe Youtube și Google, se pot verifica acuratețea informațiilor și vedea imagini cu multe din personajele menționate în carte.

StormUn mare plus al cărții, pentru noi europenii și creștinii,  este posibilitatea de a ne imersa în marea lume arabă, care pentru mine părea, până recent, a fi una monolitică și monocoloră. Convertirea unui european creștin la islamism și oportunitatea de a vedea Islamul din interior cu ochii noului venit (el și-a făcut ucenicia în Yemen) ne ajută să vedem islamismul, valurile de emigranți și atentatele teroriste cu alți ochi. ”Nu eram pregătit pentru această agitație în lumea musulmană. În naivitatea mea îmi imaginasem o religie ai cărei adepți erau uniți în obediența față de Allah. Cărțile citite în Danemarca nu spuneau nimic despre schismele și urile ce străbăteau Islamul ca niște linii de fractură. Și nu eram familiarizat cu conceptul care avea să domine următorul deceniu al vieții mele: jihadul”.
Personajul principal a fost martor la rivalitățile violente între musulmanii fundamentaliști suniți și cei șiiți, primii considerându-i pe ceilalți niște ”eretici vinovați de poluarea islamismului”. A asistat la luptele multiple și suprapuse din interior pentru păstrarea purității sufletului Islamului: între salafiști și alții, însă și dintre salafiști în sine.   Convingerea extremiștilor și a militanților radicali este că ”religia originală a fost coruptă de mentalitățile occidentale și că este momentul revenirii la expresia cea mai pură și mai autentică a islamismului”. Când am citit și următoarea frază am avut senzația de deja vu: ”Lucrul cel mai rău este noutatea și fiecare noutate este o inovație și fiecare inovație este o eroare și fiecare eroare duce la focul iadului”.
Asemănarea între sistemul religios islamic și cel creștin este izbitoare: cei care nu împărtășesc valori identice se exclud și se urăsc, cei care se adaptează la contextul vremii sunt considerați compromiși, cei care aduc schimbări și inovații sunt numiți sectanți și eretici, etc. Fiecare partidă crede orbește că are credința cea dreaptă, iar ceilalți sunt considerați ”necredincioși” (aici intră tot restul lumii, inclusiv musulmanii care nu cred ca și ei).
Cartea nu este un tratat de religii comparate, ci o carte de acțiune. Pentru un creștin ignorant cu privire la Islam poate fi însă o lectură antrenantă de familiarizare cu lumea musulmană, atât în aspectele ei cotidiene, dar mai ales în cele legate de răzbunare, violență și teroare. Având în vedere exodul musulman crescând pe continentul nostru, un minim de cunoștințe despre musafiri și religia lor ar prinde bine unor gazde bune, așa cum ne considerăm noi.

23
Feb 2016
AUTOR Gili
CATEGORIE

Carti

COMENTARII No Comments

Excepționalii

exceptionaliiAm crezut că m-am săturat de Malcolm Gladwell, că nu voi mai fi impresionat de stilul său de a scrie. Am uitat să vă prezint cartea sa ”Blink”, care a avut un impact deosebit în schimbarea felului meu de a lua decizii. Da, în anul 2015, cartea ”Blink” a fost una din cărțile de referință, deoarece datorită ei m-am deprins să iau decizii mai rapid, cu viteză mai mare decât o face un ardelean obișnuit 🙂 . La insistențele mediului apropiat (iată ce rol major au persoanele din imediata vecinătate) m-am apucat de citit și ”Excepționalii”, care are un rol crucial în a ne schimba ochelarii cu care privim succesul și oamenii cu realizări spectaculoase. Cu exemple interesante, argumentări inteligente și explicații intrigante, autorul ia reflectorul atenției de pe persoanele cu rezultate de excepție și-l pune pe condițiile independente de voința lor, arătând că acestea au avut un rol hotărâtor în devenirea și reușitele lor. După ce citești cartea aceasta, oricât de genial sau supraom ar fi cineva, nu mai poți îmbrăca nici-un personaj uman cu aceeași glorie cu care ai făcut-o până acum, pentru că știi intuitiv că acesta a beneficiat de condiții favorabile, moșteniri culturale și avantaje considerabile ( pe care nu toți le-au avut în egală măsură). Dincolo de această deglorificare a excepționalilor, mi s-a părut fascinantă explicația și argumentația cum tiparul pentru identificarea diferențelor interculturale, creat de psihologul danez Geert Hofstede, a ajutat la depistarea unei cauze majore ce a contribuit la prăbușirea mai multor avioane coreene. Odată cu citirea cărții vă puteți identifica propriul vostru tipar intercultural, prin prisma celor trei dimensiuni: raportul individualism – colectivism, gradul de toleranță la ambiguitate și indexul distanță – putere. Chiar dacă până la urmă, un excepțional nu este deloc excepțional, cartea scoate în evidență rolul major al darurilor nemeritate care propulsează pe unii spre rezultate excepționale.

26
Ian 2016
AUTOR Gili
CATEGORIE

Carti

COMENTARII No Comments

Cartea bărbatului matur

 

În lume sunt tot felul de cărți: bune, proaste, excelente sau pentru pierdere de vreme. Aceasta este una care intră într-o categorie aparte, pe care eu o numesc categoria strategică. O caracteristică definitorie a acestei categorii este faptul că trebuie citită, studiată, de mai multe ori în viață.  Aș recomanda citirea cărții lui DeWitt o dată la zece ani, adică de fiecare dată când se schimbă prefixul anilor. Și aceasta nu neapărat pentru că ar avea cartea un conținut spectaculos de deștept, ci mai ales pentru că noi avem darul de a fi uituci.

deWittCartea ne oferă o radiografie dureros de adevărată a indivizilor de sex masculin și o hartă a maturizării lor. Titlul este unul atractiv și promițător, mai ales pentru femeile care speră ca, bărbații lor, odată trecuți prin această carte vor deveni automat maturi. Ele au cumpărat acest gen de cărți și le-au pus pe noptiera bărbaților cu speranța că, în mod tainic, conținutul cărții se va transfera în timpul somnului în ființa bărbatului. Unele au avut curajul și au citit ele cartea înaintea lor și au constatat că ideea de maturitate din carte nu corespunde cu ceea ce credeau ele. Adevărul este că conceptul de maturitate este unul fluid, ambiguu, greu de definit și prin urmare greu de trăit.

Autorul propune un model al maturizării masculine cu trei etape distincte (băiat, bărbat, patriarh) și două tranziții majore între aceste etape. Ne-ar plăcea ca maturizarea să se producă peste noapte și pe de-antregul, însă ea este mai îndelungată și asimetrică (în anumite domenii bărbații rămân la nivelul de băieți – prietenii știu de ce!).

Cartea este periculoasă, atât pentru femei cât și pentru păstori. Elementul la care mă refer acum este acela că atât femeile cât și păstorii, cât și patronii, au păreri și dorințe contradictorii cu privire la bărbați: pe de-o parte îi vor cu inițiativă, hotărâți, curajoși, bătăioși, iar pe de altă parte slujitori, ascultători, docili, (sub)ordonați. Problema delicată cu bărbatul care înaintează pe calea maturității, a patriarhatului, este că dobândește o mai mare voință proprie și o libertate de mișcare dincolo de limitările sistemelor și interesele structurilor omenești. Or, cei mai mulți își doresc bărbați ordonați și supuși, care susțin până la moarte sistemele și structurile omenești, și nu bărbați care să devină patriarhi, care să gândească în termenii familiei extinse și a conducerii creative, care să dorească o ordine mai înaltă și să pună libertatea mai presus de lege.

Patriarhii sunt greu de găsit. Avem însă, bărbați capabili să devină patriarhi. Bărbații sunt ordonați și darnici, ei dau 10%. Patriarhii sunt liberi și generoși, ei dau peste limita necesară bărbaților. Bărbații adevărați sunt totali, patriarhii sunt paradoxali.

15
Iun 2015
AUTOR Gili
CATEGORIE

Carti

COMENTARII No Comments

The Tipping Point

the-tipping-point_1_fullsizeDespre autorul acestei cărți, Malcolm Gladwell, am auzit de mai mulți ani. Deși zvonurile indicau spre un scriitor aparte, inteligent, cu perspective distincte asupra unor subiecte interesante, ele nu au fost suficient de intrigante pentru a-mi trezi interesul ”adormit” față de orice autor nou. Oricum peisajul meu beletristic s-a îngustat foarte mult în ultimele decenii (!) ceea ce face grea intrarea de noi scriitori, având deja destui consacrați și care încă mai au multe de scris. Mi s-a părut ciudată și decizia celor de la editura Publica de a lăsa titlul în limba engleză, deși l-ar fi putut traduce prin ”Punctul critic”. Așa cum spune autorul, punctul critic este acel moment magic/instantaneu dramatic în care o idee, o modă sau un comportament social intră brusc într-o progresie geometrică asemănătoare declanșării unei epidemii. Focalizarea pe epidemiile sociale, cu exemple din istorie, comerț, modă, programele TV pentru copii, afaceri sau justiție, face cartea interesantă pentru sociologi, psihologi, oameni de afaceri, consultanți, cadre didactice, păstori sau părinți. Pentru ca ceva să se răspândească la nivel mare într-o societate sau comunitate autorul spune că este nevoie de trei categorii de oameni – conectorii, experții și vânzătorii, un mesaj care să aibă elemente puternice de aderență la public și un context, anturaja cărei forță să determine la acțiune. Exemplele folosite în carte sunt din domenii foarte diverse – de aici și relevanța ei mare pentru un public larg. Mai intrigante sunt însă interpretările atipice pe care le dă autorul la situații comune din viața de fiecare zi. Una dintre ele, care m-a pus pe gânduri, este aceea că influiența familiei (chiar și a celor bune) asupra copiilor este mai mică decât puterea anturajului școlar în care aceștia își petrec o mare parte  din timpul lor. Ideea de bază a cărții însă este una de bun simț și totuși surprinzătoare: schimbările mari, de proporții, sunt provocate nu de acțiuni mărețe, ci de o sumă de lucruri mici care trec la un moment dat de un punct, numit ”punct critic”. Până la citirea cărții, tendința mea a fost să creditez cu glorie ultimul lucru mic de dinaintea punctului critic, minimalizând rolul celorlalte lucruri mici sau să scot mai în evidență rolul conectorilor în detrimentul experilor sau vânzătorilor. De acum încolo, nu o să mai pot vedea lucrurile la fel, monocolor sau unilateral, pentru că această carte mi-a lărgit bine orizontul minții și al inimii.

05
Feb 2015
AUTOR Gili
CATEGORIE

Carti

COMENTARII No Comments

Eu așa cum aș vrea să fiu

În vara anului 2008 am participat la un program de vară sponsorizat și găzduit de Wheaton College. M-am numărat printre cei 21 de studenți participanți din Europa răsăriteană. În acele 6 săptămâni de ședere am avut privilegiul de a studia și cerceta unul dintre subiectele mele favorite: formarea spirituală. În discuția cu profesorul care se ocupa de această disciplină am menționat faptul că am fost intrigat și atras spre acest subiect de către Dallas Willard, numai că nu reușeam prea bine să-i asimilez scrierile și conceptele. La această frustrare, profesorul James Wilhoit, a făcut următoarea remarcă: ”Ca să-l înțelegi pe Willard, trebui să-l citești pe Ortberg”.
Eu-aşa-cDa, John Ortberg este un comunicator bun, are multe cărți publicate în limba română, dar în această carte, ”Eu așa cum aș vrea să fiu”, face o sinteză complexă a ceea ce înseamnă transformarea spirituală. Este o carte atipică pentru Ortberg. Majoritatea celorlalte cărți ale lui sunt accesibile majorității cititorilor. Aceasta nu este o carte de citit, ci una de studiat. Unele pasaje le vei citi de câteva ori, înainte de a le înțelege. Nu o studiezi o dată și apoi o lași, ci revii asupra ei. Nu este doar o carte, ci un manual de lucru cu tine însuți înaintea lui Dumnezeu. În ea vei găsi diferite teste pentru a te putea cunoaște mai bine și a înțelege direcția transformării tale spirituale. Vei fi surprins să afli că rugăciunea este mai mult decât ceea ce ai știut până la citirea cărții, că formarea spirituală include munca cea de fiecare zi, circumstanțele adverse și chiar persoanele care îți fac viața grea, dificilă.
Alături de Dallas Willard și Richard Foster, John Ortberg este unul dintre promotorii unei abordări profunde și complexe a formării spirituale creștine, motiv pentru care am ales să vă recomand această carte valoroasă spre aprofundare și trăire.

24
Apr 2014
AUTOR Gili
CATEGORIE

Carti

COMENTARII No Comments

Când greierii plâng

N-am mai citit de mult un roman. Nu am mai avut răbdare, dar nici interes. A trebuit să-mi spună cineva care semăna cu mine, că totuși a pus mâna pe unul și nu l-a mai lăsat din mână. M-a făcut curios și m-a convins că merită citit. Pe copertă scrie că este un roman al inimii.
Kerigma Și, într-adevăr, este un roman de citit cu inima pentru vindecarea … inimii. Ce paradox! Autorul, Charles Martin, scrie captivant de bine despre viață și moarte, speranță și dezamăgire, naivitate și credință. Treceți cu răbdare peste americănismele din carte (sunt foarte bine explicate) și călătoriți tăcuți cu personajul principal, aflat mereu în pendularea dintre viața lui prezentă și trecută. Ne vom identifica destul de repede cu speranțele, ambițiile, căutările, luptele și dezamăgirile lui. El cu ale lui, noi cu ale noastre. Vom afla de la el multe aspecte neștiute despre transplanturile de inimă și  că trebuie să învățăm să ascultăm și cu inima, nu numai cu urechile. Interesantă expresia celei cu gaură în inimă care a spus că ”inima are două părți: partea cu care pompează și partea cu care iubește.” Și ca să n-o lungesc prea mult, pentru toți curioșii și cuvioasele, finalul, cu happy end, ne aduce și un adevăr tulburător și paradoxal: numai cei cu inima zdrobită pot vindeca pe cei cu inima zdrobită!

25
Sep 2013
AUTOR Gili
CATEGORIE

Carti

COMENTARII No Comments

Marți cu Morrie

Incursiunile repetate în trecut și nostalgiile răscolite de postări ca ”Profu de geografie” ne stârnesc să facem ceva pentru a valorifica, din nou, bogățiile puse de către Dumnezeu în cei care au fost cândva personaje principale în viața noastră. Unele cărți și filme ne arată că acele personaje uitate și neglijate, de către noi și societate, mai pot redeveni utile, valoroase și înnobilante pentru cei cu ochii și cu inima deschisă. Marti ”Tuesdays with Morrie” – ”Marți cu Morrie” este povestea unei relații reînnodate, între un bărbat tânăr și unul bătrân. În trecut a fost o relație profesor – elev. Acum ea a devenit una de mentorare, în care nu se predau lecții de școală, ci lecții de viață.

De data aceasta, Mitch Albom, bărbatul tânăr, învață despre viață, moarte și fericire. Fiecare întâlnire de marți este pentru el o nouă lecție de înțelepciune despre sensul vieții.

La mulți ne este foarte dragă viața, dar unele lecții se predau cel mai bine pe patul de moarte. Dacă avem curajul să fim pe acolo, pe lângă cei care se pregătesc să plece, vom învăța de la ei; dacă nu, le vom învăța  mai scump, pe propria noastră piele.

Această carte a schimbat perspectiva multor tineri despre viață, prin lecțiile predate de un profesor bătrân pe patul de moarte!

12
Iul 2013
AUTOR Gili
CATEGORIE

Carti

COMENTARII No Comments

Istoria a trei regi

Eram în Anglia, discutând cu pasiune despre un personaj biblic drag mie – Ioan Botezătorul, când cineva mi-a spus că ar trebui să citesc cartea lui Gene Edwards ”Prizonierul din celula a treia”. L-am întrebat dacă o are și … în următoarea zi am și citit-o. Stilul narativ, pătrunderea psihologică, adâncimea spirituală, cunoașterea biblică și măiestria lui lingvistică m-au cucerit de la acea primă carte. Am mai citit și alte cărți bune scrise de acest autor, dar nici-una nu a făcut așa de bine inimii mele ca și ”Istoria a trei regi”.
Istoria-celor-trei-regi_0
Când am citit-o am plâns, m-am regăsit în ea, m-am confundat în multe situații cu personajul principal. N-am mai putut s-o las din mână și mi-a părut rău ca s-a terminat așa de repede.

Cartea se adresează celor dezorientați, zdrobiți și confuji, dar și celor care au trecut pe aici și pot găsi o confirmare că ”plecarea dintr-un loc al puterii nu este apanajul celor slabi și fricoși” ci și al celor înțelepți.

Cartea este de genul ficțiune, însă rar vei găsi o dinamică atât de palpitantă cu personaje biblice care să surprindă atât de bine zbaterea între supunere și mândrie, conducere sau urmare, rămânere sau plecare, frângere sau înfrângere, iertare sau răzbunare, măreție și umilință.

Găsim în carte întrebări grele cu care ne-am confruntat și poate ne vom mai confrunta: ”Ce faci când cineva runcă cu sulița după tine?”, ”Este omul acesta unsul Domnului?”, ”Să plec sau să rămân?”, ”Să fug sau să lupt?”. Aceste întrebări și le pune toată lumea, la un moment dat. În inima noastră unul dintre acești regi/împărați are câștig de cauză. Știm noi, cu adevărat, care din ei domnește în inima noastră?

PS Faptul că și Andy Stanley, în ”Deep & Wide” la pagina 41, menționează rolul pivotal pe care această carte la avut în viața lui, mi-a confirmat că ea merită o promovare pe măsură. În plus, cartea nu este lungă! (pentru cei care nu au răbdare la citit)

12
Iun 2013
AUTOR Gili
CATEGORIE

Carti

COMENTARII No Comments