Cum mă simt la… ?

Dacă ar fi să descriu, pe scurt, modul în care mi-am serbat zilele mele de naștere în copilărie, m-aș putea rezuma la trei cuvinte. Primul este ”familie” – pentru că majoritatea celebrărilor se făceau acasă și doar cu cei din familie. Al doilea este ”tort” – pentru că mămica îmi făcea întotdeauna un tort. Iar al treilea este ”carte” – pentru că acesta era de fiecare dată cadoul lui tăticu pentru mine. Toate cele trei sunt reprezentative pentru mine: țin la relații 😉 , îmi plac dulciurile 🙂 și cărțile :-0 . Tot de aici mi se trage faptul că nu-mi prea plac petrecerile mari, gălăgioase, cu multe persoane și cu mult fast.

Aceasta este una din întrebările frecvente care mi se pune de ziua mea: ”Cum te simți la… ?” Bineînțeles că, bărbat fiind, foarte rar răspund la acest gen de întrebare în termeni emoționali, pentru că limbajul emoțional este străin de vocabularul bărbaților. Răspunsurile mele au mers, de cele mai multe ori, în direcția gândurilor, analizelor și sintezelor. Ca un făcut, evitam descrierea trăirilor emoționale și patinam natural pe gheața raționamentelor. O să vedeți și în cele ce urmează ce dificil îi este bărbatului să descrie starea emoțională și să nu încerce să fugă de ea sau s-o cosmetizeze cu glume și întrebări retorice. Dragi feminine, care citiți această postare, îmi pare rău că noi bărbații, ne cam bâlbâim când vine vorba de sentimentele noastre, dar să știți că facem eforturi să ne îmbogățim vocabularul inimii. Aveți puțintică răbdare!

Gili 52Cum mă simt la… ?
Pentru cei care nu m-ați văzut de multișor la față, iată și o poză mai recentă. După cum se vede în imagine, sunt optimist și mă uit cu încredere în… oglindă. Tricou – am, ani mu(l)ți – am, genunchi sănătos – n-am! (Fane Szabo ar zice aici că ”nu-i nimic nou”…)

Cum mă simt în tricoul cu numărul cincizeci și doi? Mă simt ca și Iacov, înainte de reîntâlnirea cu fratele său geamăn, Esau (Genesa 32). Cum n-am frate geamăn, este întâlnirea cu mine însumi – cel din oglindă!

Înainte să dea ochii (ziua) cu fratele său geamăn, noaptea, Iacov dă o luptă crâncenă cu un extraterestru, cu un emisar al lui Dumnezeu sau chiar Dumnezeu, sub acoperire! Lucrul fantastic la acest bărbat luptător, Iacov, este faptul că nu-i este frică de un extraterestru care îl atacă noaptea, pe întuneric. Și nu numai că are curaj, dar are rezistență și determinare de boxer pentru a lupta toate cele 15 reprize, până bate gongul. Meciul este gata să se termine indecis pentru că gongul – răsăritul soarelui – este aproape. Extraterestrul ”aruncă prosopul” și Iacov este cel victorios, însă se alege cu o fractură la încheietura coapsei. Iacov iese din noapte binecuvântat și șchiop!

Cum mă simt în tricoul cu numărul cincizeci și doi?
Mă simt binecuvântat și șchiopătând. Nu mai pot alerga și juca fotbal ca altă dată. Nu mai am ceea ce aveam, dar am ceea ce nu aveam. Bănuiesc că te intrigă acest răspuns. Și pe mine m-ar fi deranjat mai demult. Acum, nu. Când ajungi să porți tricouri cu numere mai mari de cincizeci, nu mai ești în ”Champions League”, deoarece ai intrat  în ”Paradoxes League”!

Dacă nu ai avut fractură la un picior sau o mână, nu ai idee prin ce experiență traumatică a trecut Iacov. Dacă traumatismul ți s-a întâmplat noaptea, relevanța este și mai mare, pentru că în ziua următoare, Iacov urma să aibă marea și groaznica întâlnire cu fratele său geamăn, pe care, cu aproape douăzeci de ani în urmă, l-a lăsat cu buza umflată și mâinile goale. Pe cât de bogat era, Iacov nu avea numărul 112 în mobil, nici un ortoped la dispoziție și nici prea multe analgezice la îndemână.  O fractură este o fractură care doare, și la rege și la sărac.

Oricât de lovit ai fi în aripă, picior, gleznă, genunchi, cot sau inimă, în timpul întâlnirii strategice cu Dumnezeu și cu tine însuți, se întâmplă ceva tainic care îți schimbă numele și identitatea într-un mod ireversibil. Chiar și conceptul de binecuvântare este răsturnat cu fundul în sus, pardon cu capul în jos. În noaptea aceea Iacov a știut că binecuvântarea nu este numai să fii sănătos, să ai familie, să ai slujbă și casă, să ai firmă prosperă și angajați mulți. De când a fugit de acasă, de mânia fratelui său, și-a dorit acest gen de binecuvântare (Genesa 28) și a obținut-o. Acum când se întorcea acasă, știa că este ceva mai mult decât atât. Dar, ce?

Conceptul general valabil despre binecuvântare, pe care îl aud eu în cercurile evanghelice, se reduce la a avea, a acumula, a dobândi, a strânge, a domina, a fi puternic. Cred că aceste lucruri sunt normale în liga campionilor – ”Champions League”,  liga în care trebuie să demonstrezi, să arăți, să marchezi, să fii mai bun, să fii competitiv, să fii deasupra altora.

Experiența lui Iacov, care-și pierde mersul normal pentru totdeauna, iar extraterestrul numește aceasta binecuvântare, este una neobișnuită! ”Răsărea soarele când a trecut pe lângă Peniel. Însă Iacov șchiopăta din coapsă” (Genesa 32:31). Binecuvântare este să te lupți cu Dumnezeu, să vezi fața lui Dumnezeu, să fii lovit și fracturat și să rămâi cu un șchiopătat. Binecuvântat și șchiop, vulnerabil era luptătorul Iacov înainte de  a înfrunta imaginea fratelui geamăn, negru de mânie pentru binecuvântarea furată în tinerețe.

ToamnăCum mă simt în tricoul albastru?
Binecuvântat și șchiop, puternic și vulnerabil, tare și slab, înțelept și neștiutor, înconjurat de relații și singuratic. În ”Paradoxes League” – liga paradoxurilor, nimeni nu se miră dacă le spun că sunt încrezător și frământat (în această ordine). Aici se acceptă ca cele două  să fie împreună, pe când în cealaltă ligă, nu. Aici se acceptă să joace și șchiopii, pe când în cealaltă, nu. Aici se acceptă să fii singur la masă, și să bată un vânt rece, care anunță venirea toamnei! 🙂

Cum mă simt la 52?
Ca și când aș fi semnat un contract de milioane cu o echipă care și atunci când pierde, are ceva de câștigat. Această echipă este formată din șchiopi, marginalizați, pensionari ignorați, seniori excentrici; aceasta pentru că ei au învățat să piardă pentru ca să câștige, să dea întâi ca să primească după aceea, să nu fie aplaudați acum pentru ca după aceea să fie apreciați.

Cum mă simt la… ?
Mă simt iubit și apreciat de către voi, sfinții și sfintele Lui, cei de aproape, de departe și de foarte departe. Vă mulțumesc vouă pentru darul prieteniei voastre, cuvintele de apreciere și încurajare, faptele bune și creativitatea cu care m-ați surprins de multe ori. Datorită vouă, mă simt binecuvântat și bogat!

Mulțumesc Celui de sus pentru că la final, ne va strânge pe toți, indiferent de tricourile pe care le purtăm și liga în care activăm acum, și vom încinge un joc fără sfârșit într-o singură ligă, ”Heaven`s  League”. Acolo, nu ne va mai durea genunchiul, oasele, cotul sau inima!

19
sept. 2013
AUTOR Gili
CATEGORIE

Tematice

COMENTARII 9 Comments

9 Responses to “Cum mă simt la… ?”

  1. negrulescu elena spune:

    Gili,( acum ca suntem prieteni pe Fb. imi permit sa-ti spun asa desi cei din liga noastra isi spun mai greu pe nume daca nu se cunosc bine), ma bucur mult sa-ti citesc eseurile sunt convinsa ca sunt multi care se bucura sa-si gaseasca trairile puse atit de frumos in cuvinte, probabil ca stii deja ca numarul de aprecieri sau comentarii este mai mic decit cel al cititorilor. N-am sa spun ca e bine sa te doara genunchii, dar daca asta va fi „pricina” scrierii mai multor eseuri, e binecuvinare!

  2. L.L.B. spune:

    Si eu citesc…… si ma ntaresc,slavesc pe Dumnezeu ca asterni pe blog ce Domnu ne descopera prin tine „LA MULTI ANI !!!

  3. Daniel Hodut spune:

    Ma bucur ,draga Gili, sa vad ca nu imbatranesti „degeaba” . Spun asta mai ales pentru intelepciunea care o vad la tine
    venita din intelegerea ca esecurile, falimentele, accidentele si infringerile pe care copii lui Dumnezeu le au in viata pot lucra ceva pozitiv , pot fi numite „binecuvantari”. La multi ani ,ramai totdeauna tanar si nu te opri sa ne incurajezi !

  4. Tabita spune:

    Buna frate Gili. Am vorbit cu dumneavoastra la Oradea sa mi spuneti unde mai pot asculta mesajele dumneavoastra. Multumesc.

  5. Tabita spune:

    Va multumesc. Am reusit sa intru in posesia mesajelor dumneavoastra. Multa binecuvantare va doresc.

Lasă un răspuns