Eu nu fac oamenii mai frumoși …!

Conceptul de frumusețe are un grad mare de relativitate și subiectivism.
Cu toate acestea sunt câteva domenii în care există un consens majoritar în ce privește standardele de frumusețe.
Concursurile de frumusețe la fete și prezentatoarele de modă au standardizat frumusețea fizică la niveluri chinuitoare pentru fetele și femeile obișnuite.
Comparația cu femeile topmodel este năucitoare și produce nemulțumire și amărăciune, o luptă constantă și frustrantă cu imposibilul. Pozele fotoshopate înfrumusețează personajele în mod artificial făcându-le să pară mai tinere și mai frumoase decât în realitate.
Goana după frumusețe naturală sau artificială nu are limite!

Saloanele de înfrumusețare fac bani frumoși după iluzia frumuseții prelungite.
Sălile de fitness și bodybuilding s-au înmulțit mai mult în ultima vreme decât cabinetele stomatologice.
Dentiștii și tehnicienii dentari ne fac gura mai frumoasă.
Spa-urile ne fac viața mai frumoasă.
Sportul ne face trupul mai armonios și mai sănătos.
Casele de modă ne fac hainele și aparența mai frumoasă.
Psihologii și consilierii ne fac viața mai frumoasă.
Firmele de peisagistică ne fac parcurile și orașul mai frumos.
Muzicienii ne fac viața mai frumoasă.
Câinii și alte animale de casă ne fac viața mai frumoasă.
Chirurgia plastică ne face trupurile mai frumoase.
Cântatul păsărilor ne face viața mai frumoasă.
Mirosul trandafirilor și al teilor înfloriți ne face viața mai frumoasă.

Cuvântul lui Dumnezeu ne face sufletul mai frumos.
Duhul Sfânt ne face spiritul mai frumos.
Predicile inspirate ne îndeamnă să trăim frumos.
Adunările sfinților ne descoperă frumosul din ceilalți.
Dragostea lui Cristos ne constrânge să trăim frumos.
Sfinții sunt oamenii frumoși ai lui Dumnezeu care văd și induc frumosul în alții.

Am fost azi acolo unde majoritatea oamenilor merg odată la 2-3 luni.
Samson a mers acolo mai rar, datorită legii nazireatului la care s-a supus.
Între mărimea părului și puterea fizică nu mai există nicio legătură.
Deși, când am fost adolescenți majoritatea băieților ne-am dorit să avem părul lung.
Atunci îmi plăcea să am părul lung, dar se tot opunea tatăl meu. Lui nu-i plăcea cu părul lung.
Atunci nu l-am înțeles, dar acum, da!

Am fost azi să-mi scurtez părul la frizer. De fapt, este o frizeriță. O cheamă Jeni Mureșan.
La sfârșit am vrut să-i fac un compliment pentru slujba pe care o face.
I-am spus că are una din acele slujbe ”nobile” care face oamenii mai frumoși.
Am primit o corecție de toată frumusețea:
”Eu nu fac oamenii mai frumoși; aceasta doar Dumnezeu o poate face.
Eu doar pun în evidență frumusețea!”

M-a surprins răspunsul.
M-a uimit abilitatea ei de a se da la o parte și de a nu-L umbri pe Dumnezeu ca și artizan al frumosului.
M-a uimit abilitatea ei de a-și aprecia munca fără a fura gloria lui Dumnezeu!

Ce slujbă faci tu?
Cum o apreciezi fără să atragi atenția prea mare spre tine și spre ea?

Dar, despre slujba mea ce pot spune?
Cum pot să-L aduc în ecuație pe Dumnezeu astfel încât locul meu și al Lui să fie poziționate clar și fără dubii?
Ce fac oare eu: îndepărtez urâtul și răul sau scot în evidență binele și frumosul din sufletele oamenilor?
Ce văd eu cel mai repede în ceilalți: defectele și răul sau binele din ei?
Mi s-a mai clarificat și mie slujba mea:
Eu nu fac oamenii mai buni, ci vreau să pun în evidență Binele – Cristosul din ei!

16
mai 2013
AUTOR Gili
CATEGORIE

Tematice

COMENTARII No Comments

Lasă un răspuns