Reclama noastra cea de fiecare zi

Auzim destul de des, în diferite contexte și cu privire la unele subiecte fierbinți, această afirmație: „X este ceva neutru: nu este nici bun, nici rău, ci depinde de …”. Ajungem, lent, să credem că aproape totul este neutru.
Lumea, cultura în care trăim noi (unii în postmodernism, alții în modernism) NU este o lume neutră! Deși mai poartă ceva din imaginea și frumusețea Creatorului cultura este permeată de ideologiile subtile ale păcatului și impregnată cu practici manipulative, idolatre și corupte care stârnesc impulsurile noastre păcătoase. În timp ce unele activități de publicitate cu care ne-am obișnuit deja se pot prezenta ca fiind neutre,putem discerne că neutralitatea lor nu este atât de inocentă pe cât pare și că motivațiile din spatele lor nu au „aproape” nimic de a face cu binele consumatorului, ci mai degrabă cu profitul comerciantului sau/și producătorului.
În fiecare om există, prin mijlocirea firii pământești, „celule minuscule” de nemulțumire care plutesc latent prin labirintul lumii noastre interioare. Publicitatea are scopul de a „ținti și trezi” aceste „celule” creând astfel o inflamare a nemulțumirii și, pe lângă ea, o dorință irezistibilă de a avea acel produs. Reclama promite subtil că are capacitatea de împlinire a acelei nemulțumiri stârnite oferind, în unele cazuri, chiar și o identitate nouă și fericită consumatorului. „Ca să fii fericit și bine văzut de prieteni trebuie neapărat să ai produsul nostru. Ți se va chimba radical viața atunci când vei trece în rândul celor care au …”.
Reclamele ne stârnesc nemulțumirea, ne trezec poftele, ne modelează imaginația, ne schimbă viziunea despre viață și rolul nostru în ea.
Cei care concep reclamele știu că nouă ne place să fim în centrul atenției și să primim admirația altora, înțeleg că omul este profund egoist și fac orice pentru a ne vinde impresia că realitatea vieții se mișcă în jurul nostru dacă … vom cumpăra acel produs.
Deși știm că realitatea nu este chiar așa ca și în reclame, intrăm în jocul iluziilor, facem eforturi  și sacrificii mari pentru a fi, în sfârșit, posesorii acelei mașini, vile sau poziții sociale ca să aflăm apoi că satisfacția promisă inițial nu se ridică, nici pe departe, la nivelul la care au fost așteptările. Realizările din lumea aceasta infestată de păcat și pervertită de sistemul lumii sunt însoțite de un grad mare de insatisfacție deoarece golurile sufletești nu pot fi acoperite de realizări omenești și plăceri pământești.
Reclamele sunt înșelătoare pentru că promit subtil ceva care nu poate fi oferi satisfacția așteptată. Dar, noi ne amăgim că poate data viitoare satsfacția va fi mai mai intensă și mai lungă.
Reclamele sunt ca și momelile, iar oamenii ca niște pești care nu știu că sunt plictisiți de hrana obișnuită.
Reclamele oferă nădejdi înșelătoare din care sufletele însetate după semnificație și satisfacție mușcă cu nesaț pentru ca după „ospăț” să o ia iarăși de la început.
Ceea ce am scris până aici nu este valabil pentru toate reclamele, doar pentru unele.
Dar, cine poate face diferența între ele?
Cine mai are capul pe umeri și inima trează pentru a discerne adevărul și realitatea de minciuna deghizată în hainele adevărului?
Cum ne vom putea păstra mintea ascuțită și trează dacă vom sta zilnic sub asediul reclamelor și neîncetat în zona de acoperire a internetului și mobilelor?

Ieșirea regulată, de cel puțin câteva ore, din zona de stimuli ai publicității omului și fuga spre zona de acoperire a creației lui Dumnezeu, evadarea în natura creată de Dumnezeu, timpul de solitudine – singurătate voluntară poate fi o strategie vitală pentru detoxifierea sufletului de magia iluziilor și saturarea lui cu Adevărul și Viața.
În solitudine, departe de nemulțumirile și iluziile omenești, redescoperi satisfacția îndestulătoare a harului , bucuria simplității, liniștea mulțumirii, binefacerile tăcerii, prospețimea înviorătoare a Duhului, puterea transformatoare a Cuvântului și odihna trupului.

21
Sep 2011
AUTOR Gili
COMENTARII No Comments

Lasă un răspuns