Vaduvele fara nume

Ai fi surprins să observi ce rol important joacă văduvele, una din cele mai dezavantajate categorii sociale, în economia lui Dumnezeu. Încearcă un exercițiu de memorie și caută în mintea ta exemple și situații în care Domnul Isus Cristos a lăudat o văduvă sau a făcut ceva special pentru ea. Luând, de exemplu, capitolul 7 din narațiunea evangheliei lui Luca putem observa câteva miracole făcute de Domnul pentru niște anonimi (sutașul, văduva și alți bolnavi fără nume). În centrul capitolului apare figura proeminentă a lui Ioan Botezătorul –cel mai mare născut dintre femei, acum neputincios și confuz. Un aspect care te pune pe gânduri este acesta: de ce Domnul înviază fiul unei văduve anonime dintrun sat neînsemnat (electrizând la culme așteptările și speranțele mesianice), vindecă boli incurabile la bolnavi anonimi iar pentru „cel mai mare născut dintre femei” nu are „nicio ofertă de libertate sau viață”?
Domnul a avut „ofertă de viață” pentru fiul unei văduve și „ofertă de moarte” pentru Ioan Botezătorul ! Căile Domnului sunt, uneori, la foarte mare distanță de căile omului.

Altă dată, Domnul era cu ucenicii în templu (Luca 21:1-4). Erau în pauză, nu erau la cursuri. Nu făceau nimic important.
Nici trecătorii nu făceau nimic semnificativ sau spectaculos. Erau obiceiuri de rutină: închinătorii își aduceau darurile la templu. Ucenicii aveau o temă de casă: monitorizarea celor care-și aduceau darurile. Se tot chinuiau să vadă ceva deosebit în comportamentul lor dar, erau tipologii standard, nimic deosebit. Cei mai „bătători la ochi” erau cei care reușeau să atragă atenția celor din jur aruncând tacticos și zgomotos pungile lor cu arginți. O văduvă săracă a trecut neobservată de ochii scrutători și vigilenți ai ucenicilor. Ei puteau să vadă doar ceea ce oamenii dăruiau. Domnul vedea însă și ceea ce lor le-a rămas acasă. Văduva a făcut un „act sinucigaș”, a dat tot ce avea ca să trăiască.
Oare văduva nu știa de corupția de la templu?
Văduva săracă, necunoscută și neobservată este lăudată!
Ea ne provoacă și ne umilește strategia dărniciei noastre; și noi cădem în același tipar al dărniciei generalizate focalizându-ne pe „cât dăm ?” și nu pe „cât ne rămâne?”.
Oamenii văd și stiu ceea ce dăm, Domnul vede și știe ceea ce ne rămâne.
Dărnicia vizibilă și notabilă în cer cuantifică nu cât dăruiești ci, cât îți rămâne ție după ceea ce dăruiești.
Văduva era codașă pe lista oamenilor dar, fruntașă pe lista cerului.
Ne mai surprinde oare inversarea locurilor de pe liste?

Cu altă ocazie, Domnul era în Nazaret – la El acasă. Subiectul principal al dezbaterii era „ospitalitatea”, primirea sau respingerea mesajului și mesagerului (Luca 4:24-26).
Ai Lui erau neprimitori, neospitalieri cu El. Domnul era îndurerat dar, nu surprins: istoria se repeta. În trecut, pe vremea unei mari foamete – care a cuprins toată țara, Ilie nu a fost trimis să fie musafir la nicio văduvă din Israel.
În criză mare, ospitalitatea în poporul lui Dumnezeu s-a redus până la zero.
Totuși în Sarepta, în ciuda crizei generale și a lipsurilor mari, era o văduvă ospitalieră.
Nu i s-a pomenit numele nici în cartea Împărați (cronicarii de ieri și de azi !) și nici în evanghelie. Ea rămâne cunoscută prin statutul social, văduvă. Numele ei nu apare nicăieri, ea a rămas o anonimă. Cei mai mulți oameni lăudați de Domnul nu au avut numele deconspirat.
Căutăm pastori cu nume și stăm la rând să ne dea sfaturi.
Căutăm scriitori cu nume și le citim cu nesaț cărțile.
Căutăm cântăreți cu nume și ne abonăm la concertele și CD-urile lor.
Căutăm bloguri cu nume și lăsăm urmele trecerii noastre pe acolo.
Căutăm biserici cu nume și ne lăudăm cu realizările lor.
Ne uităm la stele cu nume și așteptăm să ne fie modele în toate domeniile.
Aflăm despre defecte la oameni cu nume și suntem dezamăgiți și frustrați.
Lângă noi sunt oameni fără nume: neobservați, neapreciați, tăcuți, anonimi.
Noi nu avem nimic de învățat de la ei, nu ne pot da nouă lecții și nici nu ne pot fi modele.
Ce poți să înveți de la un sărac, de la un bătrân, de la un tânăr sau de la o văduvă?
Ce poți să înveți de la o văduvă fără nume?
Unii, nu pot învăța nimic și nu vor învăța niciodată!
Alții, însă … pot!
Pot pentru că au ochi pentru cei anonimi!
Pot pentru că au inimă pentru cei fără nume!
Pot pentru că au respect pentru cei anonimi, pentru cei fără nume!