Categorii
Tematice

Ani și decade

Prima provocare de împărțire a duratei vieții în perioade de câte cinci ani am întâlnit-o în exercițiul numit ”Harta vieții”. Unul dintre obiectivele acestui exercițiu este acela de a-ți interpreta trecutul în lumina prezentului și de a-ți indentifica temele majore ale

Categorii
Carti

Ziua se apropie

Deși, ca și creștin – urmaș al lui Isus Cristos, ar fi trebuit să am o conexiune mai bună cu Israelul, nu am avut-o. Contextul evanghelic și cunoștințele mele cele mai multe, nu au avut o îndreptare a inimii spre Israel. Mărturisesc, cu ruține și părere de rău, că deși Cristos a fost un evreu, legătura și interesul meu pentru ei, ca și popor (înafara citirii bibliei, a fost aproape inexistent. Da, cunosc câțiva creștini care sunt ”obsedați” de Israel, dar cu ei, m-am ținut departe de acest subiect; atât cât am putut. Dar, a venit pandemia și accelerarea timpului, tulburarea ordinii mondiale, fricile legate de viitor, întrebările legate de sfârșitul lumii. Așa s-a stârnit interesul meu pentru sfârșit, lucru pe care l-am evitat toată viața mea. În această perioadă de autoizolare mi s-au activat informații și experiențe pe care le-am avut în vizitele mele în Israel, dar ”mi-au venit” cărți și documentare care mi-au deschis ochii spre o realitate indubitabilă: sfârșitul lumii este conectat inseparabil de poporul și pământul lui Israel. A nu fi conectat puternic la Israel înseamnă a nu-ți cunoaște rădăcinile iudaice ale creștinismului și a nu-ți putea vedea viitorul, decât în mod parțial și foarte limitat. În acest context al preocupării pentru viitor și Israel am ajuns la cartea lui Amir Tsarfati – Ziua se apropie. Mi-a captivat imaginația, m-a intrigat secvențialitatea planului, mi-a tulburat ignoranța, mi-a energizat dorința de a fi pregătit pentru că ”ziua se apropie”. Afirmația lui Amir că ”noi suntem generația care a văzut semnul”, adică generația care a văzut ” învierea națiunii reprezentate de smochin” și corelarea cu Psalmul 90:10 au fost iluminatoare pentru mine. Urgența și iminența venirii lui Cristos este atât de evidentă, dar ce puțini sunt cei care știu și fac ceva! Cartea are un mesaj de avertizare, dar și de speranță. Citește-o și pregătește-te mai bine, pentru că ”ziua se apropie”!

Categorii
Carti

Cercuri pentru … tați!

Am auzit de cartea ”Făuritorul de cercuri” de Mark Batterson, dar nu am ajuns s-o citesc. Nu mi s-a părut interesantă, la acea vreme. Dar, când am văzut această cărțulie mică, m-a intrigat de la prima vedere. Intuitiv, mi-am dat seama că aici este ”aur curat”, că ceva extrem de valoros este ascuns în carte, ascuns la vederea tuturor cititorilor. Mai presus de toate, mi s-a părut că această carte este accesibilă și prietenoasă cu tăticii, bărbații cu copii, deși cartea este scrisă pentru părinți, mămici și tătici, deopotrivă. Autorul nu numai că este bun, creativ și practic, dar știe să se așeze lângă tine, să simtă empatic cu frustrările și limitările taților. Iar, pe lângă o tonă de alte cărți excelente pe piața suprasaturată de parenting, are calitatea de a te ține ancorat în realitățile biblice. Una din metaforele extrem de puternice pe care le aduce în dreptul părinților este aceea de a fi părinte – profet. ”Rugăciunea îi transformă pe părinții obișnuiți în profeți care modelează destinele copiilor și nepoților lor și ale fiecărei generații următoare.” Da, era să uit, cartea se focalizează în mod creativ și inspirativ pe uitatul , neglijatul, marginalizatul subiect al rugăciunii. ”Dumnezeu onorează rugăciunile îndrăznețe, deoarece rugăciunile îndrăznețe Îl onorează pe Dumnezeu.” Iar unele adevăruri duale împărtășite de autor sunt de-a dreptul năucitor de sincere și directe: ”Binecuvântările lui Dumnezeu nu doar te vor binecuvânta, ci îți vor complica viața”. O carte de citit, studiat și practicat, o carte care te îndeamnă la trăit ”misterul glorios al rugăciunii”.

Categorii
Tematice

Risipirile de Rusalii

Călătoria sau pelerinajul poporului evreu prin deșert a fost, este și va fi un material de studiu interesant și intrigant. Ori de câte ori te hotărăști să îi însoțești în umblarea lor prin deșert, mai înveți câte ceva. Unul din primele lucruri pe care a trebuit să le învețe

Categorii
Tematice

Pietre bune, pietre rele!

Una din activitățile neplăcute ale vieții mele trăite la sat a fost înlocuirea spinilor din gardul care împrejmuia grădina. Operația se repeta la 3-4 ani și începea cu înlocuirea parilor rupți sau putreziți cu alții noi. Dacă gardul s-a înclinat, datorită intemperiilor și încercărilor de traversare a oamenilor sau animalelor, acesta era verticalizat prin

Categorii
Tematice

Lacuri sau râuri?

Iată că a sosit și vremea să mă uit înapoi spre anul 2019. La sfârșitul anului trecut, prin inspirație de sus, am numit (declarat) anul curent ca fiind și devenind”anul abundenței”. Rampa de lansare a temei dominante din acest an o reprezintă una din afirmațiile lui Isus cu privire la

Categorii
Tematice

Desen, puzzle și lego

După unul sau doi ani de la sosirea mea în Timișoara, ca să devin inginerul care nu am mai devenit, cineva m-a întrebat ce mai fac. M-a întrebat pentru că îi păsa de mine, nu doar așa din curtoazie sau politețe. Iar răspunsul meu nu a fost cel obișnuit, de politețe, ci unul care m-a surprins chiar și pe mine. Fără să am timp să elaborez răspunsul cu puncte și liniuțe,

Categorii
Tematice

Hoțul prin cămăruță

Am declarat anul 2019 ca fiind anul abundenței.
Nu că pentru că m-aș fi aliniat la această temă foarte atractivă pentru cei căutători în ale dezvoltării personale, ci pentru că este

Categorii
Tematice

Anii trec, experiențele rămân!

Am început anul acesta 2018 cu o postare – întrebare cutezătoare și retorică: ”Anul 2018: bun sau NEbun?”. Am intuit că nu voi mai avea liniștea de a rămâne și urmări starea de bine, de căldicel, de liniște și mediocritate. Nu am rămas în tensiunea dilemei din titlu, ci mai târziu am declarat că ”anul 2018 este

Categorii
Tematice

Prin valea lungă și adâncă. Risipirea. (1)

Isus a fost un maestru al comunicării.
În mediul ostil, creat de opozanți, a continuat să-și transmită mesajul spre oameni, dar l-a ambalat în pilde, parabole. Printr-o pildă se spune suficient de mult ca să primești un minim de orientare, dar suficient de puțin ca să