Ceasuri la modă

Această postare este o ficțiune.
Orice asemănare cu realitatea este o pură, inocentă, neatentă și excentrică întâmplare.
Un grup de ardeleni evlavioși din Cluj sunt acum în pelerinaj prin Israel. Unii ne-au trimis de acolo poze pe facebook (FB), alții nu. Dar, noi știm că ei sunt acolo. Prezența lor pe pământul sfânt nu are absolut nici-o legătură cu ferma, mult amânata și controversata decizie a președintelui american de a recunoaște Ierusalimul ca și capitală a statului Israel. Lor nu le este teamă de consecințele și conflictele declanșate la nivel local și regional, ba chiar global. Ei sunt acolo să experimenteze procesul invers al preacunoscutului proverb ”Omul sfințește locul”. Într-un loc obscur din Cetatea sfântă însă au trăit o experiență extraordinară când au dat peste una dintre ultimele și cele mai mari descoperiri arheologice legate de viața primilor apostoli. Ei țin în secret marea descoperire, nu le-au comunicat deloc celor de acasă și nici nu le-a scăpat nimic pe FB. Dar noi, din surse credibile marca wikileaks, am primit informații despre misterioasa lor descoperire și știm despre planul lor tainic de a le aduce în țară la noi. Și știți ce au de gând să facă? Vor să împânzească tot Clujul și Ardealul cu ele. Dacă vor putea trece de vamă mai multe astfel de obiecte, au de gând să le răspândească în vestul țării, apoi în est și dacă mai rămân câteva, chiar și în sud. Dacă te întrebi ”de ce în această ordine?”, răspunsul este simplu: în sensul acelor de ceasornic. Dacă te întrebi despre ce oare o fi vorba, ce mare descoperire s-ar mai putea face acum, după aproape 2000 de ani, atunci îți dau în vileag că ea se află la vedere în scrierile apostolilor. Da, așa cum ai citit, obiectul este la vedere când citești scrisorile apostolilor, numai că ai nevoie de o anumită parolă ca să poți descifra mesajul ascuns. Un IT-ist anonim și genial a găsit, în sfârșit, parola și a scos la lumină unul dintre marile secrete care au ținut apostolii înflăcărați și neînfricați până la finalul lor dramatic și apoteotic.

Cine s-ar fi gândit că, în acea perioadă a secolului întâi, este posibil să fie astfel de obiecte în casele și adunările primilor creștini?  Tot din surse credibile, ca cele menționate anterior, am obținut o poză cu misteriosul obiect pe care cei din Cluj vor să-l aducă în țară. Ce vor ei de fapt? Să ne aducă o modă veche de acum 2000 de ani. Asta vor ei, să ne ducă înapoi, din postmodernism în antichitate. Și aceasta se va întâmpla, dacă nu vom fi, noi sau vameșii, (pri)veghetori. Care din noi să mai vrea de bună voie încă o schimbare? Cine mai dorește să înlocuiască ceasurile cu care ne-am obișnuit noi, care sunt acum la modă, care ne arată ”cât este ceasul”, cu relicve antice, de demult și imprecise, fie ele și ceasuri apostolice? Na, iată că am divulgat, din neantenție (butonul delete nu mai este activ), care sunt obiectele cu pricina: ceasurile apostolilor.

Le aveau peste tot în casele lor și locurile de întâlnire. Erau la modă atunci. Apostolii nu puteau fără ele. Nu erau atât de interesați de orele zilei, cât de faptul că le (re)aminteau că ”ziua se apropie”. Nu trăiau pentru ziua lor, ci trăiau pentru ziua Lui. Conștiența revenirii Lui era în fiecare zi ”la ordinea zilei” și la ”starea nației”. Atât de obsedați erau de aceste ceasuri că mulți i-au luat în derâdere, în zeflemea. Dar, lor nu le păsa. Trăiau ”azi” cu gândul și inima la ”ziua aceea care va veni ca un hoț”. Și apostolii nu erau depresivi, nici căldicei, nici iubitori de confort. Ei nu erau atât de grăbiți și ocupați ca noi, nu știau ”cât este ceasul”, dar vedeau ”că ziua se apropie”.  Și pentru că nu era cu putință să facă ceasuri în serie, ca și acum, li s-a dat o alternativă la îndemână, li s-a dat prilejul să tot ”mănânce și să bea” în amintirea Lui, până va (re)veni El.

Dragi creștini români, dacă ceasurile apostolilor vor fi confiscate la vamă (informațiile au ajuns și la ofițerii vamali) și nu vor mai ajunge prin satele și orașele voastre, atunci ne mai rămân aceste două (pîinea și vinul), ba chiar trei (Cuvântul) care să  ne țină treji, cu ochii, inima și buzunarele orientate spre ”ziua care se apropie.”
Dragi pelerini din Cluj, dacă planul vostru eșuează și nu puteți introduce ceasuri apostolice  în țară, atunci știți voi ce vă mai rămâne de adus.