Azi, 17 iulie 2013, Marius B. își duce tatăl pe ultimul drum.
Între ei are un loc un dialog mut, ca între bărbați: unul tace, iar celălalt nu are nimic de zis. Tot așa am ”dialogat” și eu cu tatăl meu, în urmă cu mulți ani.”Am vrut multe să-i spun, dar nu i-am spus
Și multe-am vrut să-ntreb, dar n-o răspuns” zice Pavel Stratan în cântecul său ”Visul”.
Au plecat tații și am rămas noi, alți tați.
Au plecat cu grijile și poverile, bucuriile și tristețile, virtuțile și viciile lor. Nu ne vor mai cicăli, dădăci, nu ne vor mai aștepta în poartă, nu se vor mai plânge de boală, de pensie, de lume și de viață. Uneori au fost prezenți în viața noastră, alteori absenți. Unii, au fost mai mult absenți decât prezenți și copiii lor îi consideră repetenți la statutul de părinte. Despre unii, copiii zic că, mai bine nu i-ar fi avut.
Dumnezeu, Tatăl de sus, ne cere să-l cinstim pe tata de jos.
Pentru unii, lucrul acesta este mai ușor, pentru alții, mai greu.
Iar, pentru alții este aproape imposibil. Emoțiile negative îi copleșesc.
Mai pot să-l cinstesc pe tata chiar dacă nu mai este?
Da, pot să-i cinstesc memoria în fața celor vii, de aproape și de departe.
Pot să reflectez la trecut și să identific câteva practici și valori ale vieții lui.
Îmi pot aduce aminte cu drag de momentele în care l-am admirat sau în care m-a făcut să mă simt bine că sunt copilul/fiica lui.
Pot regreta că anumite slăbiciuni ale lui m-au făcut mai sărac și nepregătit pentru lupta vieții.
Dacă ar fi să scrii câteva propoziții despre tata, ce ai scrie?
Reflectând la trecutul meu, am revizuit câteva episoade cu tata și am văzut că stilul lui de viață m-a influiențat nespus de mult. Despre tata pot spune că …
1. era răbdător și perseverent în lucruri de rutină.
Nu pot să uit că, uneori, pleca la săpat porumbul, la CAP Salonta. Rândurile de porumb erau foarte lungi, kilometrice. Își lua apa și sapa și o lua încet la treabă. Săpa, cânta fluierând și medita. Deși lucra, de cele mai multe ori singur, nu se plictisea. Eu, plictisindu-mă repede, mă întrebam cum de nu înnebunește toată ziua, de unul singur. Când mergeam la sapă singur, îmi luam radioul – ca să nu stau singur cu gândurile mele.
2. era calm și împăciuitor.
Nu l-am văzut nervos, decât foarte rar. Era greu să-l enerveze cineva. Chiar dacă ajungea să se mânie, îi trecea repede. Dacă asista la tensiuni sau conflicte între oameni, căuta mijloace creative de împăcare. Dacă era el în conflict cu cineva, prefera să lase de la el.
3. era iubitor de muzică și cultură generală.
Îi plăcea muzica. A fost o perioadă de timp dirijor de cor și de fanfară.
Îi plăcea să citească și să-și lărgească orizonturile culturale. Cadoul lui de ziua mea, a fost întotdeauna o carte.
Când ne întâlneam toți trei, adică eu, el și fratele meu, aveam ce discuta pentru că fiecare avea bagajul plin de informații din cărțile pe care le citisem.
4. se respecta pe sine.
Nu avea probleme să se întindă pe pat, când ajungea de la servici, câte o jumătate de oră. Avea un respect față de ritmul muncă – odihnă. Iar anual, mergea la băi să se trateze. De acolo ne trimetea vederi și poze. Mama nu mergea la tratament. Ea stătea acasă și muncea. Aici am copiat-o pe ea, nu pe el.
5. îi plăcea lucrul în grădină.
După ce venea de la servici își găsea de lucru în grădină. Tot timpul era ceva de făcut acolo. Lucrul cel mai important care mi l-a transmis a fost cel legat de pomi: să pot ”vedea” grădina peste 10 – 15 ani, să anticipez care pomi vor trebui înlocuiți și ce puieți trebuie să cumpăr ca să putem face înlcuirea treptată a pomilor, fără a se produce sincope în rodirea generală a lor.
Tu, cei ai putea spune despre tatăl tău?
Cum l-ai putea cinsti, fie că mai trăiește, fie că nu?
Fă acest exercițiu de cinstire și scrie pentru tine și scrie și pe … blog.
Dacă tata mai trăiește, aranjează o întâlnire cu el, spune-i despre lucrurile bune care le-ai văzut la el.
Poate nu sunt multe de spus, dar atâtea câte sunt, îndrăznește și spune-i-le!
Dacă vei aplica ce scrie în această postare, scrie-ne și despre experiența întâlnirii cu tata!
Nu mai aștepta până când tata va pleca pe drumul fără întoarcere!
Roagă-te, reflectează, scrie, vorbește, încurajează, bucurați-vă de lucrurile bune!