Categorii
Tematice

Privind înapoi (1)

Luna decembrie încheie anul calendaristic și aduce cu ea sărbătorile, cumpărăturile și iarna. Pentru cei mici, luna decembrie vine cu daruri puse în bocanci sau aduse pe coș de către persoane în vârstă, numite Moși. Pentru cei mari, luna decembrie este o lună la fel de ocupată ca și celelalte, dar în plus vin cheltuieli mai mari pentru întreținerea casei și cumpărarea de cadouri. Pentru cei înțelepți, luna decembrie este luna reflectării, a evaluării întregului an, a cercetării de sine. Privind înapoi, la anul 2015, am observat și trăit câteva experiențe, cu bune și rele, care mi-au rămas în desaga amintirilor.

Dependența ”sănătoasă”.
Mie, unul, nu mi s-a părut că începutul anului 2015 ar fi adus un stres suplimentar în viața mea. Cu toate acestea, în primele luni, la nivelul fizic, trupul mi-a dat semne de ”neastâmpăreală” prin dureri repetate de cap și la nivelul cefei. Renunțarea la cafea și alte minuni din categoria ei nu au adus rezultatele scontate, tensiunea mică s-a încăpățânat să rămână mare! Motiv pentru care, după investigații și teste la inimă, la recomandarea doctorului, am optat pentru nedorita opțiune de a deveni dependent de medicamente. Ideea de a lua zilnic medicamente și încă până la sfârșitul vieții era ceva îngrozitor și umilitor pentru mine. Am înghițit cu greu și amar ideea aceasta; la fel a fost și cu înghițitul medicamentelor în primele zile. Apoi, m-am obișnuit. A fost însă și încurajator pentru mine. Rezultatele au apărut imediat, tensiunea stabilizându-se la 120 cu 80, ca în vremea tinereții. Am și uitat de când nu m-a mai durut capul sau în spate, în zona cervicală. Da, iată-mă în acest an de grație 2015 deprins cu o dependență care mă ține sănătos, fără nesuferitele dureri de cap sau dureri cervicale. Jumătatea de tabletă de Nebilet a făcut și face minuni în trupul meu, în fiecare zi.

Zero limite.
Este descurajant să vezi în mediile creștine așa de mulți copii ai lui Dumnezeu trăindu-și cu tristețe, amărăciune și fără entuziasm viața de urmași ai lui Isus Cristos.  Atmosfera predominant blazată și neinspiratoare din biserici, apăsarea, oboseala și pasivitatea enoriașilor crează senzația unor locuri în care rareori se întâmplă ceva deosebit. Unii au rămas înțepeniți și mândri în tradiție și ritual, fideli trecutului glorios, în timp ce alții aleargă orbește după norul relevanței, dezicându-se de trecut și lipindu-și inima de succesele de dincolo de ocean. În acest timp, pe piața seculară au apărut tot felul de guru în ale dezvoltării personale, a obținerii bunăstării personale, a succesului financiar, a vindecării  și sănătății holistice. Bineînțeles că învățăturile și metodele lor nu sunt 100% creștine, unele sunt preluate din păgânism, altele din religiile orientale. În ele predomină perspectiva umanistă, în care omul și nevoile lui sunt centrale.Eu, multă vreme, nu am avut nici intenția și nici curajul de a intra pe acolo, din frica de a nu fi ”contaminat”.

Aparent, aceștia sunt mai bucuroși, mai împăcați, mai radioși, mai împliniți decât noi. Printre ei și ele, găsești și din aceia care îmbină spiritualitatea cu știința, tradiția cu noutatea, afacerile cu religia. Am fost uimit să găsesc principii și experiențe pe care le credeam exclusiv creștine la oameni dinafara spațiului declarat creștin. Am fost uimit să găsesc că unii din ”fiii veacului acestuia”, dintre acei aflați înafara spațiului declarat creștin, chiar sunt în unele aspecte mai înțelepți decât ”fiii luminii” (Luca 16:8). De exemplu, am dat peste cartea lui Joe Vitale – Zero limite.  Am citit-o cu spirit critic, așa trebuie citită, dar am fost surprins să găsesc în ea câteva principii deosebite, pe care nu le-am găsit în cărțile noastre creștine (multe din ele sunt tot umaniste, numai cosmetizate cu culoare și pudră evanghelică). Vreau să specific aici clar că, Joe Vitale are în cartea sa, Zero limite, câteva principii valabile pentru cei aflați în a 2-a parte a vieții, pentru cei aflați deja în etapa de maturitate sau  de ”treziți”. Această specificare schimbă radical lucrurile.

Primul principiu care mi-a atras atenția și l-am practicat mai des în acest an, este cel pe care eu l-am reformulat așa: PEACE-DAYPacea mai presus de rezultate. Ca ființe umane suntem făcuți și presați social să obținem rezultate. Ba, chiar ajungem să ne identificăm cu ele (oameni de succes) sau cu lipsa lor (falimentari, loser-i). La școală se cer rezultate, la slujbă se cer rezultate, la biserică se cer rezultate, acasă se cer rezultate. Cine mai crede că pacea este importantă și prețioasă? Cine mai crede că a avea pace și a fi în pace este mai valoros chiar decât a demonstra că ai rezultate? Și, paradoxal, unii dintre noi au avut rezultate remarcabile în anul 2015 dar, nu au pace! De aici, o observație pertinentă: rezultatele nu duc neapărat la pace; ba, uneori, ele se obțin chiar cu prețul păcii. Prietenii știu de ce. Există și o altă cale de a ajunge la rezultate, aceea de a trece întâi prin oaza păcii. Când pacea este fundamentul pe care se clădesc rezultatele, abundența sau absența rezultatelor (exteriorul) nu va mai influența negativ identitatea (interiorul) și încrederea în purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Ce ai tu la sfârșit de an? Ai rezultate? Ai pace? Amândouă sau nici-una? Dă drumul obsesiei după rezultate și caută pacea interioară! Pune-o la fundamentul noului an, 2016!

Al doilea principiu, din cartea lui Joe Vitale, l-aș reformula simplu: Inspirație mai presus de intenție. Intenția are legătură cu planificarea, cu disciplina și eforturile de a face ca lucrurile să se întâmple într-un anume fel. Intenția este o formă subtilă a eu-lui limitat de a încerca să obțină controlul asupra vieții sale și asupra … altora. Cine nu-și dorește aceasta? Părinții să aibă curajul și transparența să spună ”da”! Și acum partea tare: intențiile duc la rezultate! Dar, intenția se învârte în jurul meu și depinde de măria sa, omul. Inspirația însă, vine de sus și depinde de îndurarea Celui de sus.

Inspirație înseamnă să ai încrederea că Dumnezeu va face ceea ce este cel mai bine pentru tine, chiar dacă nu se mai potrivește deloc cu planurile/intențiile tale. Inspirație înseamnă să auzi vocea Lui, să renunți la voia ta și să accepți voia Lui, să-L lași pe El să-ți conducă viața. Intenția aduce efort și luptă, inspirația aduce pace și miracol în viața ta! Vei fi îndemnat să iei decizii la început de an. Vei fi tentat să-ți faci planuri pentru anul care vine. Așa ai făcut și anii trecuți și puține s-au realizat. Ce ar fi să iei decizia de a fi mai conectat cu Cerul și să lași inspirația să curgă de sus? Ce ar fi dacă am fi mai liniștiți și am asculta mai atenți la îndemnurile, imboldurile, Duhului Sfânt decât de sfaturile și înțelepciunea de pe internet sau Facebook? Pavel a fost un om determinat, un om cu planuri de misiune, dar a permis Inspirației Duhului să-i schimbe direcția planului (Fapte 16:6-10). Fă planuri, ține-te de ele, dar fii și gata să renunți la ele! Sună paradoxal …

S-ar putea să fiți șocați de cele scrise mai sus. Aveți permisiunea să fiți, dar să nu rămâneți așa. Amândouă principiile sunt puse în termeni comparativi și nu antitetici, ele trebuiesc interpretate și trăite în mod dinamic și nu static. Pacea nu este pusă în contrast cu rezultatele, ca și cum ar fi exclusive, cu toate că uneori sunt. Pacea este de căutat tot timpul, chiar și atunci când urmărim rezultatele. Numai că măsura succesului nostru nu trebuie cuantificat numai după consecințele externe, ci și după starea interioară asociată acestui proces. Este drept însă, că în prima parte a vieții, inima se va lega mult mai mult de rezultate și iluzia beneficiilor lor decât de căutarea păcii. Dar, știm că vine și vremea (pentru unii a și venit) când nimic nu este mai important decât ”pacea lui Dumnezeu care întrece orice pricepere (rațiune)”. Dacă nu ar fi așa, oare de ce în benedicțiile și saluturile apostolilor găsim constant cuvântul ”pace”?  ”Și peste toți cei ce vor umbla după dreptarul acesta și peste Israelul lui Dumnezeu să fie pace și îndurare!” (Gal 6:16). ”Har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru și de la Domnul Isus Cristos. ” (Efes 1:2). Pentru cei obsedați de rezultate, numere și mărimi, pacea este ceva de domeniul arhaicului și absurdului. Pentru cei inspirați de sus, pacea este parte din meniul zilnic al sufletului, indiferent dacă sunt rezultate sau nu.

(Visited 186 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *