Premiere în anul 2013

Iată că se apropie, cu pași siguri, sfârșitul anului 2013.
Încep, pentru unii, perioadele de evaluare și reflectare la ceea ce a însemnat anul curent în ansamblul vieții și devenirii. Gândindu-mă la acest an din perspectiva lucrurilor care mi s-au întâmplat pentru prima dată – premierele, am putut identifica următoarele evenimente (nu le-am luat în ordine cronologică):

1. Traumatizarea meniscului posterior la genunchiul stâng – scuzați termenii!
Acest incident, care nu s-a datorat vre-unei ciocniri sau lovituri directe pe terenul de fotbal, m-a scos temporar sau definitiv (numai Dumnezeu știe) din acest sport care-mi plăcea atât de mult. Îmi plac sporturile colective, de echipă. Nu mi-au mai rămas multe opțiuni pentru sport. Am unul de care îmi este frică și este foarte periculos: punerea kilogramelor la loc.
Tot în acest context al sportului și menținerii sănătății fizice, anul acesta – înainte de traumatizarea genunchiului, am ajuns la performanța de a ajunge la greutatea care o aveam la 18 ani, adică 75 de kg!
Constatarea fenomenului îmbătrânirii fizice și acceptarea limitelor  pe care aceasta le aduce, este un element de noutate pentru mine – cel care credeam în mitul tinereții fără bătrânețe! 🙁

2. Evaluarea scrisului meu pe blog.
Da, am avut curajul să cer părerea multora dintre voi despre conținutul și stilul postărilor mele de pe blog. Și nu numai atât: am căutat să îndrept și să țin cont de sugestiile și criticile voastre. Mulțumesc celor care ați avut curajul s-o faceți și încă … mai sunteți prieteni cu mine! 🙂

3. Am profil pe facebook!
Am fost un critic vehement al acestui gen de socializare. Mi-a fost frică de el. Nici acum nu mi-a trecut, de tot. Am intrat acolo pentru că mi s-a cerut. Am avut o temă de casă la un Curs de scriere (altă premieră) și nu prea se putea trece la nivelul următor fără experimentarea acestui gen de socializare. Deși văd multe fețe cunoscute pe facebook, mă simt străin pe acolo. Deși sunt multe poze frumoase cu liniștea naturii este prea multă gălăgie ca să te poată relaxa. Sunt pe facebook, deci exist – pentru unii!

4. Am început un grup cu băieți din clasa a XI-a, de la Liceul Baptist din Timișoara.
Conectarea cu tânăra generație este strategică pentru ca cei în vârstă să contribuie la diminuarea distanței dintre generații. Sunt șapte băieți cu care ne întâlnim săptămânal pentru a discuta teme din cartea ”Curajul” de Ed Cole și subiecte derivate, de interes pentru băieții de vârsta lor. Timpul și interacțiunea cu ei scoate la iveală marea nevoie a tinerilor de a lucra în grupe mici și de a petrece timp constant și de calitate cu adulți nefosilizați. Influiențarea unor tineri, fără a beneficia de poziție, este o provocare pentru orice lider!

5. În prag de sărbătoare, am fugit din țară!
Paștele  a fost anul acesta aproape de 1 mai și a ieșit un weekend prelungit, prilej bun pentru a evada din țară spre meleaguri britanice. Familia Negrulescu, acum în formație crescândă, ne-a fost o gazdă de nota 10, cum așa ne-a fost și vremea. A plouat doar o zi! Am trecut și pe la palatul Buckingham, dar regina era ocupată și nu ne-a primit la ceai. Am servit însă un ceai magnific cu Dana Negrulescu și copiii într-o grădină superbă, cu multe lalele înflorite, de lângă Brighton.
Nu am mai fost plecați din țară de marile sărbători, dar am făcut-o anul acesta. A fost ceva memorabil, frumos și odihnitor.  Mulțumim din inimă Negruleștilor: celor mici și celor mari!

6. Am predat un curs de îngrijire pastorală și consiliere la Școala Biblos – Cluj Napoca.
Vocația de dascăl mă prinde și îmi place. Conducerea bisericii baptiste Betel din Cluj, prin pastorii Marius Sabou și Adi Tămaș, mi-a făcut cinstea de a mă invita să predau acest curs. Pentru mine a fost o provocare, muncă plăcută și bucurie de a lucra și colabora cu niște  persoane cu inimă mare pentru Domnul și pentru oameni.

7. Am strâns un grup de băieți, bărbați pe timpul verii și concediilor!
Înainte să înceapă vara, mi-a venit ideea trăsnită de a invita la un grup, băieți care nu au  multe în comun și care nu se cunosc deloc sau aproape deloc. Și aceasta să se întâmple în timpul verii, când toată lumea ia pauză. Unul singur, dintre băieții invitați, a răspuns negativ; restul, s-au înrolat entuziasmați la un studiu neobișnuit și provocator bazat pe cartea ”Focusing your life”.  Nu ne-a fost ușor să ținem ritmul săptămânal pe timp de vară, dar s-a meritat. Unele din postările mele de pe blog s-au datorat exercițiilor făcute cu ei la grup. Nădăjduiesc că timpul împreună i-a ajutat și pe băieți să se focalizeze mai bine pe lucrurile care sunt importante pentru ei în această viață!

8. Am îngropat un câine … drag!
În urmă cu câțiva ani, mă uitam circumspect la persoanele care se atașau de animalele de casă. Până la urmă mi s-a întâmplat și mie. M-am atașat de un Beagle, pe care Andreea la botezat Ruby. Iarna nu-i ca vara, atunci când ai câini pe lângă casă. Mă gândeam cu groază la încă o iarnă lungă și grea și la ce ajustări să mai fac pentru ca Ruby să aibă condiții cât mai acceptabile când, s-a îmbolnăvit subit. Am făcut tot ce era posibil ca s-o salvăm, dar a plecat repede. Mi-a revenit sarcina nobilă de a face pe groparul. Mie încă dor de cățelușa zglobie cu numele de Ruby! La anul pe vremea aceasta, sper să-mi fac griji pentru o altă iarnă cu un alt câine!

9. Mi s-a cerut să-mi caut altă … slujbă.
Nu credeam că o să mi se întâmple și mie, dar mi s-a întâmplat: tocmai mie! Din celelalte slujbe, pe care le-am avut până la această vârstă, am plecat pentru că am văzut că este momentul potrivit pentru mutarea în altă parte. Decizia plecării mi-a aparținut de fiecare dată. Am înțeles că este momentul plecării, am comunicat cu conducerea și am făcut pasul afară pe ușă. La cele mai multe plecări, atunci când am ieșit pe ușă am știut care este următoarea destinație, adică slujba la care mă duc. La ultimele două, nu. Anul acesta, în toamnă, am fost invitat să-mi caut alt loc de muncă, adică mi s-a arătat ușa spre ieșire, fără să am inițiativa plecării și fără să am idee despre următoarea destinație. Așa că a trebuit să plec, fără să-mi fi dorit aceasta. A fost o noutate pentru mine, nu însă și pentru Domnul! 🙂

10. N-am fost acasă, de ziua mea!
Cu aproximativ o lună înainte de ziua mea, mi-a venit un gând să-l sun pe Laviniu Gabor din Oradea. Nu era de la mine gândul, pentru că nu aveam nici-un motiv ca să-l sun. Așa că, nu l-am sunat. Sâc! Dar, gândul a tot revenit pe la mine până L-am ascultat. Așa s-a făcut că pe 15 septembrie n-am fost pe acasă, ci la Oradea, la biserica Logos. Cadoul de la ei, placheta cu Leul și versetul din Iosua 1:8, îl văd zilnic când mă așez să lucrez la biroul meu. El îmi amintește de virtutea care trebuie s-o cultiv pentru răscumpărarea tipologiei mele (pe Eneagramă este 6), și anume Curajul!

11. Am văzut, cu ochii mei, îmblânzirea unui cal sălbatic!
Evenimentul organizat de către ABC la începutul lunii august și care l-a avut ca protagonist pe Todd Pierce a fost unul remarcabil. Armăsarul sălbatic era imens și de temut. La forța lui putea oricând să facă praf împrejmuirea, oricât de bine ar fi fost făcută. Calul fusese traumatizat de nenumărate ori în încercarea de a-l face să coopereze cu omul. Dar, Todd – un cowboy numai fibră și oase, cunoaște psihologia cailor sălbatici. În mai puțin de 20 de minute l-am văzut urcat pe acel cal. Paralela între îmblânzirea cailor  de către om și îmblânzirea omului de către Dumnezeu este izbitoare. Felicitări, Todd!

12. Ar mai fi și altele, dar vă las pe voi să continuați …

După cum puteți observa, la această vârstă înaintată, încă mai sunt multe noutăți de trăit. Cine a zis că după 50 de ani este numai plictiseală, fie v-a dus în eroare, fie a glumit, fie are … amnezie!
Unele evenimente m-au întristat, iar altele m-au bucurat. Unele m-au ajutat să sar 3 pași înainte, altele m-au dat 2 pași înapoi. Unele mi-au adus pe unii mai aproape, în timp ce mi i-a dus pe alții mai departe.
Oamenii vin și pleacă în viața noastră, iar alții rămân.
Mulțumesc Domnului, și pentru unii, și pentru alții.

Cum a fost la voi anul 2013? Cum stați cu premierele?
Ce lucruri noi ați făcut pentru prima dată în acest an?