Pomul VietiiUneori este greu să-ți manifești bunătatea față de cei din casa ta, alteori este foarte greu s-o arăți față de cei din casa dușmanului tău. Din modul în care a văzut și înțeles împăratul David bunătatea, în exprimarea lui există o categorie aparte de bunătate pe care o numește „bunătatea lui Dumnezeu”. Aceasta nu are de a face cu cei apropiați, nici cu rudele
Războaiele sunt cadrul cel mai propice pentru pentru manifestarea răutății, în toate formele ei posibile și imaginabile. Unele forme de exprimare sunt la vedere și lasă urme vizibile, altele sunt viclene și nu lasă urme vizibile, dar ucid lent.
Un studiu făcut după războiul dintre Corea de Nord și de Sud, ultima fiind ajutată de SUA, a scos la suprafață realitatea unei arme psihologice folosite de către
Cei mai mulți consideră că spusele Domnului Isus cu privire la copii ( „Adevărat, adevărat vă spun că dacă nu vă veți face ca niște copilași, cu nici un chip …” ) se referă la inocența și puritatea copiilor. Și, probabil, există o doză mare de adevăr în această interpretare. Cu toate acestea, unii copii au o predispoziție mai mare spre egoism, narcisism și acte de răutate. Rugăciunea de seară, sinceră, a unui copil este
După ce a creat macrocosmosul, soarele, stelele, planetele, luna si pământul, Dumnezeu s-a orientat asupra unui loc special de pe pământ unde a făcut un colț de rai – grădina din Eden.
Aici și-au avut reședința Adam și Eva, coregenții Creatorului.
Descrierea grădinii seamănă mai mult cu o livadă: „tot felul de pomi, plăcuți la vedere și buni la mâncare”. Partea estetică și cea gustativă erau pe deplin satisfăcute, la o primă vedere și încercare. Atracția grădinii însă, se găsea în mijlocul ei, acolo unde
Am auzit de mic, rostită la supărare și frustrare, expresia ești „… fără pereche!”
Nu era un compliment, ci mai degrabă o plângere. Aceasta însemna că persoana căreia îi era adresată era considerată ca neputând fi încadrată într-o categorie standard, cu alții, ci undeva într-o categorie aparte, unde nu „avea pereche”.
Mama i-a spus băiatului, sătulă de năzbâtiile și năzdrăvăniile lui , că este
Scriam într-o postare anterioară că, dintre atributele lui Dumnezeu, bunătatea are cea mai mare vizibilitate în ceea ce privește gradul de percepție din partea oamenilor. Dumnezeu Însuși se prezintă pe Sine, când se arată lui Moise – pe munte, ca fiind „plin de bunătate și credincioșie”. (Exod 34:6b)
Cred că bunătatea și exprimarea ei are un limbaj universal!
Mi-a atras atenția, de curând, un citat
Proverbul spune că „ziua bună se cunoaște de dimineață”.
Adică primele ore ale zilei dau tonul pentru următoarele.
Dacă așa stau lucrurile, atunci primele ore sunt mai strategice decât restul.
De aceea, unii pentru a-și începe ziua cu un tonus bun, au grijă mare de
Dacă ar fi să fac o împărțire a atributelor lui Dumnezeu, aș face-o după un alt criteriu, și anume, după gradul de vizibilitate și percepție din partea oamenilor. În timp ce unele atribute sunt aproape imperceptibile de către oameni, și aceasta mai mult la nivelul minții, altele au un grad mare de percepție și vizibilitate. Acest lucru poate fi verificat simplu
Azi avem o postare din partea unui musafir – prieten al blogului, Sabina Negruţ.
Cu siguranţă, nu aţi încercat niciodată să vă iubiţi abcesul apărut peste noapte la una dintre măsele, tumora crescută silenţios într-un viscer sau virusul care v-a ţintuit la pat de o săptămână, ca pe nişte prieteni sau colegi fără casă, care şi-au găsit drept gazdă, pentru o vreme, tocmai trupul dumneavoastră.
A nu lua măsuri împotriva bolii, e considerată lipsă de înţelepciune, iar a o tolera iubind-o ca pe o tovarăşă de drum, ar fi un act catalogat drept nebunie. Suntem obişnuiţi să declarăm război oricărei afecţiuni, alergând la medic sau la vraci ca să punem în funcţiune tot arsenalul terapeutic care se cunoaşte. Ne dorim să dispară durerea, să distrugem tumora, să moară microbul. Cât mai repede!
Bunătatea este înclinarea naturală, predispoziția interioară sau starea sufletului (creată de Duhul Sfânt) de a pune dorințele și starea de bine a celorlalți mai presus de dorințele și starea de bine personală.
Bunătatea este dragostea amiabilă, binevoitoare, curtenitoare, politicoasă, prietenoasă.
Bunătatea este dorința activă de a satisface nevoile și de a produce bucurie altora.
Bunătatea are ochi și atenție pentru lucrurile mici, pentru faptele mărunte care aduc bucurie în viața celorlalți.
Bunătatea și facerea de bine sunt ca două fețe ale aceleași monezi.