Această postare s-ar putea intitula, mai poetic, ”Muguri în toamna vieții” sau ”Înflorind a 2-a oară”. Unul dintre lucrurile care ne-ar putea surprinde toamna, atunci când îngălbenesc și cad frunzele, este acela de a vedea în copaci ramuri cu frunze verzi și chiar cu flori. În peisajul tomnatic, această prezență primăvăratecă este ceva miraculos, inedit.
Dacă este să asociem perioada vieții de după 49 cu unul dintre anotimpuri, și anume toamna vieții, atunci există o majoritate a oamenilor care intră în perioada de ofilire și scuturare a frunzelor și o minoritate care beneficiază de o a -2 -a înverzire și înflorire. Așa stau și merg lucrurile la pomi. Așa stau și merg lucrurile și la … oameni. Unii intră în toamnă, iar câțiva trec printr-o neașteptată, surprinzătoare primăvară.
Când era elevă în ultima clasă la școala generală, părinții au decis că cea mai bună meserie pentru ea este aceea de contabilă. Prin urmare, educația fetei a continuat la un liceu de profil. Chiar dacă le-a spus părinților că își dorește să facă altceva, glasul părinților , care are întotdeauna dreptate, a fost mai puternic decât scâncetul ei de copil. Jocul și munca printre numere și ecuații n-au fost chiar atât de grele și insuportabile pentru că, elevul(a) are resurse și potențial lăsat de Dumnezeu pentru a duce și susține activități multiple, chiar și din acelea care nu-i fac mare plăcere. (Lucru de ținut minte atât de copii, cât și de părinți!)
Eleva de atunci și-a terminat școala; a venit angajarea și anii nenumărați de lucru cu numere, norme, state de plată,balanțe și bilanțuri. Nu a iubit niciodată ceea ce făcea, dar slujba era sigură și aducătoare de venit. Era mai bună decât a multora. Nu lucra în frig sau căldură ca și alții. Era respectată și apreciată. Ce mai conta că nu-i plăcea? De fapt, cui îi păsa de faptul acesta? Când ai responsabilități mari de soție și mamă, ce sau cât mai contează insatisfacția de la locul de muncă?
Nu mai avea mult până la 49 de ani când firma s-a închis și slujba de contabil s-a dus. Cu ea s-a dus și stabilitatea și siguranța. Și împreună cu ele și sănătatea. Alte slujbe atrăgătoare de contabil n-au mai apărut, dar încercat ceva nou. A început propria afacere , a deschis un magazin, pe care l-a și închis, în anul următor. Și-a adus aminte că atunci când era elevă și-ar fi dorit să devină cofetară. Dar visul vieții era imposibil de realizat: acum avea probleme destul de grave cu picioarele. Munca de cofetar presupune mult timp de stat în picioare.Toamna vieții era sumbră pentru ea. Era mai degrabă ca o … iarnă.
Pierderea graduală a sănătății este un element critic în luarea deciziilor. În dorința de a-și recăpăta sănătatea picioarelor a plecat cu mari speranțe spre ”Meca” de România, adică spre București. Aici, pe cât de mari i-au fost speranțele, tot atât de mari i-au fost dezamăgirile. Clinica la care s-a dus i-a luat … banii, nu și durerile de la picioare. Dar, în acea perioadă … a auzit de un curs de instruire și pregătire în reflexoterapie. A simțit că trebuie să se reorienteze în viață, că trebuie să facă altceva decât făcuse până atunci. Și-a spus că nu are nimic de pierdut și a încercat altceva, cu totul nou!
Reconversia ei profesională a fost ca o ramură frunze și flori într-un pom scuturat de frunze. A descoperit bucurie și pasiune în munca de a ajuta oamenii să se facă bine. Nu-i este chiar ușor la cei 57 de ani, dar își face cu bucurie munca. Nu ajută oamenii doar ca să fie mai sănătoși trupește, ci și sufletește. Dialogul cu ea înviorează, dă speranțe, încurajează la orizonturi noi ale credinței. Viața ei a înflorit a 2-a oară, deși se află în plină toamnă a vieții!
Da, mai există viață după 49.
Mai există viață după ce ești dat afară și rămâi fără slujbă.
Mai există speranță când nu mai ai aceeași sănătate ca și la 35.
Mai există scop în viață și după ce ai pierdut pe cineva drag.
Mai există direcție și împlinire când ceilalți s-au așezat cuminți și resemnați.
Mai există potențial pentru reinventare sau renaștere după 49 sau chiar 59!
Nu ai idee ce capacitate creatoare are Duhul Sfânt în viața ta, decât dacă ai curajul și nebunia de a-i da drumul să lucreze în tine! Nu te mai uita la eșecurile și lamentările altora și nici la limitările tale! Dumnezeu poate face lucruri total noi în viața ta la ”50 și” , la ”60 și” așa cum le-a făcut și la ”20 și”.
Pe Dumnezeu nu-l limitează vârsta noastră. Avraam ne este un exemplu clasic.
Vârsta ne aduce anumite limitări, dar ne eliberează de altele!
Puterea și creativitatea lui Dumnezeu se vede cel mai bine în limitările noastre!
Ce minune este aceea de a vedea muguri, frunze verzi și flori atunci când ești în primăvara vieții? Aceasta face parte din normalul vieții. Minunea este atunci când, deși te afli în toamna vieții, ai parte de renaștere – o inserție de primăvară!
De câteva luni monitorizez mai îndeaproape viața celor de după 49. Observațiile mele se pliază pe ceea ce am citit și în cărți. În statisticile despre reinventarea sau renașterea de după 49, femeile stau mai bine decât bărbații. Spiritul feminin este mai rezistent, mai luptător și dispus să facă ajustări pentru a ajunge la primăvară și renaștere. Spiritul masculin cedează mai ușor, se complace și este prea confortabil pentru a mai face schimbări majore – care să ducă spre renaștere.
Știi pe cineva care este peste 49 și se luptă să-și găsească direcția sau să-și reconstruiască identitatea? Ai pe cineva apropiat care crede că nu se mai poate face nimic după 49? Vezi oameni care nu mai speră nimic de la viață, care au orizonturile credinței închise?
Spuneți-le să nu mai proiecteze limitările lor asupra lui Dumnezeu!
Spuneți-le să-L pună pe Dumnezeu la încercare să vadă dacă nu mai poate face El ca ei să aibă un ”Isaac” la bătrânețe! Încurajați-i că, în mijlocul toamnei vieții, Dumnezeu poate să aducă inserții de primăvară – renașterea vieții!
Dacă nu o să vă creadă și nici nu știu să navigheze pe internet, citiți-le postarea aceasta și inspirați-le încrederea în Dumnezeu și în ei înșiși.
Pentru unii, Dumnezeu va preschimba sau va întoarce toamna în primăvară, așa cum a prelungit lumina zilei pentru generalul Iosua (Iosua 10) sau a dat înapoi timpul pentru împăratul Ezechia (Isaia 38).
Știi pe cineva care s-a reinventat după 49? Scrie-ne despre el sau ea.
Haideți să ne încurajăm la a crede că Dumnezeu se vede cel mai bine în mijlocul limitărilor noastre și că reinventarea după 49 este posibilă celor care se încred în El!