Ce să fac dacă am deja tatuaj?

În postarea anterioară despre ”Moda care nu va mai trece” am căutat să fac o prezentare cât mai complexă a însemnării sau marcării omului sub forma semnelor permanente, în principal tatuajele. Interesant de observat, în cartea Apocalipsa, primul care are inițiativa în a-i însemna pe cei care-I slujesc este chiar Dumnezeu (Apoc 7:3) și că semnul respectiv are conotația unui sigiliu, un semn prin care se imprimă o emblemă, o ștampilă, ca dovadă a apartenenței și autenticității lui. Deși locul sigilării este unul cu vizibilitate maximă, fruntea, semnul este invizibil pentru oameni. Rolul acestui sigiliu este acela de a-i identifica, departaja și proteja pe cei ce slujesc lui Dumnezeu de calamitățile și dezastrele care sunt trimise pe pământ prin îngeri.

Fiara va folosi același model de identificare și departajare, prin imprimarea unui nume (litere) sau număr (cifre), pentru cei care se vor închina ei (Apoc 13:15-17). Cel mai probabil, acest semn imprimat într-un loc cu accesibilitate și vizibilitate maximă, frunte sau mână, va fi vizibil sau detectabil și de către ceilalți oameni, nu doar de echipamente sau scanere performante. Rolul acestui semn, sigiliu, este acela de a-i identifica, departaja și favoriza pe cei care și-au exprimat obediența și loialitatea față de sistemul fiarei. Aceștia vor putea să trăiască normal, să cumpere și să vândă, în timp ce restul vor fi condamnați la moarte!

Și acum vine întrebarea: ce să facă cineva care s-a convertit, pocăit, a avut o naștere din nou prin Duhul Sfânt și are un tatuaj sau mai multe? Este anulată orice valență spirituală a tatuajului pentru că a fost făcut în vremea de neștiință? Trebuie să și-l șteargă cumva? Se mai poate șterge? Răspunsurile sunt variate și indică spre presupozițiile și prejudecățile cu care operează varietatea de creștini din jurul nostru. Vorba cuiva: ”Ce ar zice părinții noștri plecați la Domnul, când ar afla cu ce subiecte ne frământăm azi, noi și copiii noștri?” 🙂

Răspunsul la această întrebare, deși are forme foarte diverse, poate veni sub forma a trei strategii:
1. Strategia struțului sau a curățirii automate de orice necurăție sau nelegiuire a trecutului. Presupoziția cu care operează această grupare este aceea că la convertire omul trece printr-o curățire generală automată prin sângele Domnului Isus și că  dacă ”cineva este în Cristos este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi” (2 Cor 5:17).

Este o strategie convenabilă, care îți permite să-ți bagi capul în pământ ( într-o negare a realității care arată și altceva) și să nu mai faci nimic, nici pentru tine și nici pentru altcineva. Argumentul lor duce spre suficiența lucrării lui Isus în iertarea și curățirea noastră de orice păcat și nelegiuire. Deci, dacă ai tatuaj și ești născut din nou, este ca și cum nu l-ai mai avea. Lasă-l în pace, e subiect închis, nu mai are atașată nici-o valoare negativă, pentru că trecutul este șters pentru totdeauna. Ești liber!

2. Strategia medicului de familie sau a unor proceduri standard de curățire. Cartea Levitic are specificate câteva tratamente standard pentru diferite situații în care preoții sau oamenii din popor ajungeau necurați. Este o carte dificil de citit, chiar și pentru cititorul harnic. Este o carte greu de înțeles pentru cititorul contemporan pentru că par a fi situații irelevante pentru omul modern. Unii creștini, și nu puțini, o ignoră total pentru că ”este pentru cei de sub lege”. Alții însă, găsesc că dincolo de situațiile și procedurile specifice sunt principii spirituale universale care operează și azi, chiar dacă suntem sub har.

Medicul de familie are cunoștințe generale despre boli, medicamente și tratamente. El poate consulta și trata potrivit cu cunoștințele, instrumentele și experiența sa, diferitele simptome pe care le prezintă pacientul. Nu are echipamente speciale de investigare a zonelor ascunse. Dar, este capabil să identifice și să trateze boli și afecțiuni generale. El scrie rețeta și schema de tratament, iar  pacientul își administrează singur tratamentul medicamentos.

Din primele versete al cărții Iov, aflăm că acesta avea un obicei de curățire din precauție (Iov 1:5). Nu știa sigur dacă la petrecerile date pe rând de copii lui, aceștia au ”păcătuit sau supărat pe Dumnezeu în inima lor”, dar după eveniment îi sfințea și aducea o ardere de tot pentru fiecare. Iov nu le știa pe toate (unii avem impresia că le știm), deși era clasificat în cer, ca și cel mai ”fără prihană și curat la suflet” miliardar de pe fața pământului. Avea însă un principiu: o curățire suplimentară, ocazională, de precauție nu face rău la nimeni! Nu cred că Iov era obsedat de curăție, ca să spele clanțele de la uși sau mâinile, după orice atingere a celor nespălați. Era precaut însă cu modalitățile de a fi pângărit din imprudență, el și ai lui.

Cartea Levitic 15 și 16 menționează situații specifice în care atingerea unui mort, sânge, obiect sau animal te face necurat, temporar, din punct de vedere spiritual. Îndepărtarea necurăției se făcea, la final, prin  spălarea hainelor și o scăldare rituală. Sunt curățiri care trebuiau făcute personal, nu era nevoie de ajutorul altora sau al preotului.

Neil Anderson este unul dintre autorii creștini cu reputație, care a dezvoltat un sistem de creștere și curățire prin rugăciuni și declarații, post convertire, numit ”Pași spre libertate în Cristos”. Scopul este creșterea și găsirea libertății prin renunțarea & delimitarea de practicile oculte și acceptarea & îmbrățișarea adevărurilor biblice despre cine ești în Cristos. Primii doi pași implică completarea unui inventar spiritual și identificarea acțiunilor false față de cele reale, a înșelăciunii față de adevăr.

Sugestia mea, pentru creștinii născuți din nou, care și-au făcut tatuaje înainte de convertire, este ca, măcar din precauție, să treacă prin acești pași spre libertate în Cristos. Dacă tatuajul nu are nici-o  legătură cu practici și entități întunecate este de bine și creștinul își face o curățire suplimentară. Dacă însă, prin tatuaj s-a deschis o ușă sau s-a făcut un cap de pod pentru o influență întunecată, prin renunțare și asumarea autorității lui Cristos se poate închide acea ușă și distruge acel cap de pod. Rezultatul este că o mai mare parte a ființei este disponibilă pentru creșterea și maturizarea în Cristos.

Și lucrarea Elpis din România are în practicile ei mijloace de curățire a araborelui genealogic și a implicărilor personale în practici oculte. ”Cei care mărturisesc și se pocăiesc de practica tatuării … Dumnezeu ne poate curăți pe deplin de orice nelegiuire și ne poate elibera de orice putere a întunericului, care s-a atașat probabil prin practica aceasta. În Cristos nu există condamnare, însă apare adesea nevoia ca El să ne convingă de neatenția noastră în ce privește modul în care ne-am folosit corpul”.  Extras din cartea Ghidul de la A la Z al lucrării de vindecare, de David Cross.

3. Strategia specialiștilor
În lumea medicală, atunci când medicul de familie este depășit de situație, pacientul este trimis la specialist. El recunoaște, cu smerenie, că abilitățile și competențele sale sunt limitate, dar sunt alți medici care ar putea să rezolve problema datorită competențelor sporite și a echipamentelor de investigație specializate.

În lumea creștină, fie că ești cesaționist sau nu, există oameni abilitați de Duhul Sfânt, cu daruri spirituale care pot discerne, percepe sau vedea în lumea invizibilă. Chiar dacă nu crezi în acestea, citește mai departe. Poate vei ajunge în situația în care Dumnezeu te va surprinde și pe tine. Ei pot primi mesaje specifice, sub formă audibilă, vizibilă, percepție sau intuitivă, cu privire la o anumită persoană și situația ei spirituală.

Ca răspuns la postarea anterioară despre tatuaje, am primit un mesaj pe privat de la o persoană căreia Domnul îi vorbește prin vise. ”În timpul rugăciunii pentru o persoană, Domnul ne-a descoperit (la mai mulți) că are un tatuaj pe picior, că prin acel tatuaj este deschisă o poartă spirituală prin care persoana respectivă este supravegheată și atacată de către cel rău. Era prima dată când aveam descoperire pe subiectul aceasta. A fost greu să-i explicăm și să înțeleagă. Ne-am rugat, a renunțat la ce s-a deschis prin acel tatuaj și am închis ușa. Este liberă de trecutul ei!”

Vei zice că este prea subiectivă treaba asta, că nu ai încredere în astfel de descoperiri și nu-ți pierzi vremea cu ei. Dacă ai avut deja experiențe negative sau au auzit tu ceva horror despre ei, atunci poți să mergi în viață fără să vezi sau să cunoști ”specialiști”. Te înțeleg, nici eu nu i-am căutat. Dar, dacă am dat eu de ei sau ei de mine, și au nume bun, să mă fac că nu-i (re)cunosc?

Învierea lui Lazăr a fost unul dintre cele mai spectaculoase evenimente trăite pe pământ (Ioan 11). Exploziile emoționale diverse, de la agonie la extaz, de la îndoială la credință, de la dezamăgire la uimire, colorează miracolul într-un mod greu de imaginat. Prin autoritatea care o avea, Isus a poruncit vieții/duhului să se întoarcă înapoi și lui Lazăr să iasă afară din mormânt. Pe cât de uluitoare este scena ieșirii lui Lazăr din mormânt, pe atât de surprinzătoare este porunca pentru cei gură-cască din jur: ”Dezlegați-l și lăsați-l să meargă”. Învierea a fost treaba Lui, dezlegarea era treaba lor. Fiecare cu aportul lui.

Avem mulți Lazări aduși la viață prin lucrarea extraordinară a lui Cristos, dar umblă împleticiți, se poticnesc și nu pot umbla liberi prin viață. De ce? Pentru că deși Lazăr era subiectul unui miracol, nu a ieșit din mormânt spălat, frezat și parfumat! Deși era plin de viață, încă mirosea greu, puțea a moarte datorită fâșiilor de pânză, legăturilor  morții. Unii bărbați, nu pot schimba pampersul cu rahat al unui bebe, ce să se mai apropie de un mort viu, care trebuie dezbrăcat și curățat!

Și cu ce preț se face dezlegarea și curățirea unui mort-viu? Nu ai cum să știi dacă ai sărit peste cartea Levitic. Nici nu te interesează, că e treaba altora. Mulțumesc Domnului și fratelui Beni Fărăgău pentru că nu ne-a lăsat să sărim peste cărțile grele sau să le tratăm superficial. Un principiu spiritual important legat de curățire, pe care fratele Beni l-a repetat des, este acesta: Poți ajuta pe cineva să devină curat, doar cu prețul necurăției tale!

Pilda samariteanului milostiv o înțelegem mai adânc prin prisma acestui principiu, pe care preotul și levitul îl știau. Omul bătut și jefuit de tâlhari era acolo în drum, posibil viu, posibil mort. Lor le era clar: dacă mă ating de el și-i acord ajutorul, s-a dus curăția mea … pentru că merg acasă și familia mea va trebui să aștepte până voi fi din nou curat. Ajutorul dat străinului se putea face doar cu prețul necurăției personale! Au preferat să treacă, pretinzând că nu îl văd și așa au ajuns curați și bucuroși la familiile lor. Cu ce preț? Cu prețul cugetului, al abandonului unui om aflat între viață și moarte!

Prietenii lui Iov au fost foarte empatici: au stat solitari cu el 7 zile și nopți, fără să scoată un cuvânt (Iov 2:13). Apoi, au spus bune și rele, adevăruri și minciuni, acuzații și argumente, până s-a mâniat Dumnezeu pe ei (Iov 42:7-9). Rezultatul este uimitor. Dumnezeu le cere să aducă jertfe ca și arderi de tot (limbaj levitical) pentru curățirea lor. Și mai este o cerință pentru a completa procesul: i se cere lui Iov să se roage pentru ei! Na, asta-i bună. Fără mijlocirea unui neprihănit cei trei nu erau liberi să plece.

În concluzie, cel tatuat nu este de condamnat și de disprețuit. El este de iubit. Nu-și mai poate șterge trecutul. Nu trebuie să se rușineze de el, dar nici să epateze, oferind un model de urmat pentru cei lesne crezători. Nu știe nimeni, nici chiar artiștii care tatuează (deși ei zic că știu), când un tatuaj este inocent sau periculos. Ei separă tatuajele după modelul magiei albe și negre. Adică unele sunt curate, iar altele necurate, negre. Dar, biblia încadrează orice magie la … negru, adică necurată.

Cel tatuat poate trata cu indiferență și superficialitate un act al trecutului care nu se mai poate șterge. Îl înțeleg și îl respect. Nu va fi trimis în iad pentru o greșeală a trecutului. El este tot atât de iertat și iubit pe cât sunt eu și tu.

Cel tatuat poate trece, însoțit de un mentor, printr-un proces prestabilit de curățire și eliberare, prin care se revizitează trecutul, se curățește și se întărește în Domnul. Cred că în felul acesta va căpăta o mai mare putere și autoritate în viața spirituală și capacitate să trăiască libertatea la un nivel mai înalt. Recomand trecerea prin acest proces tuturor creștinilor, nu doar celor tatuați. 🙂 Avem multe ”însemnări” spirituale din trecut, care nu se văd, de care nu suntem conștienți și care ar trebui curățite.
În aceeași măsură, dar după alt format, recomand sejururile de vindecare organizate de Elpis România la Valea Drăganului.

Dacă ai șansa să întâlnești specialiști, oameni cu daruri spirituale și nume bun, care pot vedea și scana lumea spirituală invizibilă, le poți cere ajutorul. Multe legături nedumnezeiești sau întunecate nu pot fi dezlegate de unul singur, decât prin intervenția și mijlocirea unor oameni împuterniciți de Duhul Sfânt și experimentați în lucrarea de slujire. Resursele parohiei sunt puține și limitate, resursele împărăției sunt vaste și inepuizabile. Ajută-ne, Doamne, să le accesăm cu smerenie și curaj!

Tatuați sau netatuați, cu toții avem nevoie de lucrarea de curățire a Domnului Isus, prin sângele sfințitor care a curs pe crucea de pe Calvar. Tatuați sau netatuați, putem fi curățiți de păcatele și nelegiuirile noastre doar prin mijlocirea lui Isus, cel curat, care s-a făcut necurat ca noi să putem fim curățiți. El ne-a ajutat să devenim curați, cu prețul necurăției Sale! Și prețul a fost MAAARE!