Categorii
05 Mai Virtuti si Vicii

Cine are nevoie de Dumnezeu in munca lui?

Petrecem, probabil, cea mai mare parte a timpului (8-10 ore) pe care îl avem de trăit la muncă sau școală.
Fie că este vorba de angajați sau patroni, profesori sau elevi sau studenți, pe lângă timpul petrecut pentru somn, 6-8 ore (perioada de odihnă), timpul petrecut la servici este cel mai mare din punct de vedere cantitativ. În general, suntem mai mult timp înafara casei decât acasă. Excepție fac mamele eroine (care cresc viitorii muncitori), pensionarii, bolnavii și șomerii. Timpul alocat muncii reprezintă aproape o treime din anii de viață ai unui om. La unii chiar mai mult. Gândindu-ne că munca „ne mănâncă” o așa de mare felie din tortul vieții ne punem întrebarea: are oare ceva Dumnezeu de spus despre acest timp pe care ni-l ia munca sau îl acordăm muncii? Este munca o corvoadă, o durere, un rău necesar, un blestem sau o plăcere, o bucurie, o binecuvântare? Este munca doar pentru cei slabi, dezavantajați, nenorocoși, fraieri, proști sau needucați? Este nevoie de Dumnezeu numai la muncile agricole, unde ploaia și soarele au rol esențial sau și la muncile programatorilor din domeniul calculatoarelor?
Cine are nevoie mai mult de Dumnezeu în munca lui?
Cel care lucrează în același loc, chiar în schimburi și face cam același fel de operații de rutină sau distribuitorul care „mănâncă” mii de kilometri cu mașina pe șoselele cu gropi ale patriei?
Contabilul care „învârte” aceleași cifre pe aceleași rânduri și coloane sau medicul care lucrează cu sănătatea pacientului?
Educatoarea care formează sufletul copilului sau constructorul care face case?
Mama care stă acasă cu copii bolnavi sau tata care merge de la un client la altul?
Cel care muncește la birou sau cel care sapă șanțuri?
Cea care lucrează la tastatură sau cel care lucrează cu trusa de scule?
Cel care cântă din gură sau la instrumente sau cei care dansează, joacă sau „fac sunetul”?
Pastorul, preotul, consilierul, profesorul, agentul de vânzări care muncește cu gura sau mecanicul, fermierul, sculptorul, constructorul care muncește fizic?
Există unele locuri de muncă mai expuse la riscuri, îmbolnăviri, accidente.
Șoferii, minerii, constructorii, militarii, pompierii știu de ce. Și asiguratorii de viață știu de ce.
Cine nu are nevoie de Dumnezeu în munca lui?
Crezi că există un loc de muncă sigur în lumea aceasta unde nu ți se poate întâmpla niciun rău?
Curentul electric, cărămida sau țigla de pe acoperiș, scările umede, virusul din aer sau mâncare, tavanul, candelabrul, zidul, cutremurul sau tornada, viteza sau alcoolemia pot schimba instantaneu liniștea muncii întro furtună cu consecințe ireversibile.
Cine are nevoie de Dumnezeu mai mult în munca lui?
Cel care este conștient că este slab sau că are nevoie de ajutor?
Cel care simte că este mai vulnerabil sau vrea o mărire de salar?
NU!
Este cel care se roagă mai muuuuuult! Rugăciunea este muncă.
Cel care se roagă nu muncește niciodată singur – el vorbește cu Domnul … în gând, în șoaptă, în inimă.

(Visited 32 times, 1 visits today)

2 răspunsuri la “Cine are nevoie de Dumnezeu in munca lui?”

Am nevoie disperata de Dumnezeu in viata mea, in familia mea , la munca mea; una din cele mai grele muncii, dar cu rezultatul cel mai sigur, este rgaciunea si cu toate astea uneori nu pot decat sa strig ” Doamne ai mila ” !

„Cine nu aduna cu Mine, risipeste…” cuvinte care ma macina si-mi dau fiori. Adun sau risipesc ? Adun timp, relatii, viata ? Ciudat este faptul ca daca toate aceste lucruri, stari, I le dau Lui, ele devin comori in mana Lui. Sa adun cu Isus, prin Isus, pentru Isus, iata „marele” secret. Concret ? „Iubeste-l pe Domnul si fa ce-ti place…”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *