Să pășim încet și sigur în lumea virtuților … acele însușiri de caracter, acele forțe morale interioare, înclinații puternice care ne fac să urmărim consecvent, cu statornicie un ideal etic. În luna ianuarie vom cerceta virtutea considerată de bază în creștinism, smerenia.
Smerenia este supunerea intenționată a voinței unei persoane față de voința altcuiva.
Domnul Isus, prin exemplul Său, a întruchipat smerenia absolută!
Ioan 6:38 … „căci M-am pogorît din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimes”.
Din punctul meu de vedere supunerea, ascultarea este modul principal de exprimare al smereniei. În Filipeni 2 apostolul Pavel leagă cele două elemente punctând spre ascultarea dusă la maxim, sacrificiul.
Filipeni 2:8 ” La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător pînă la moarte, şi încă moarte de cruce”.
Alte moduri de manifestare ale smereniei, sau câteva surori mai mici ale smereniei, ar putea fi: modestia, considerația, simplitatea și frugalitatea.
Modestia – sentimentul care ne face să nu avem păreri exagerate despre valoarea ideilor și acțiunilor noastre – imagine de sine echilibrată.
Considerația: sentimentul de stimă și respect față de o altă persoană – o imagine bună despre alții.
Simplitatea: naturalețe, degajare, dezinvoltură, fără artificialitate, neornat …
Frugalitatea: consumul mai mic de mâncare și alegerea unor mâncăruri mai simple
Printre roadele dege(ne)rate ale smereniei, sau surorile vitrege ale smereniei, găsim atitudini, vorbe și stări sub denumirile următoare:
Mediocritatea – absența idealurilor și valorilor. Sportul numit aplecarea ca stil de viață care duce la gârbovire!
Servilismul sau slugărnicia – atitudine de supunere josnică în raporturile cu oamenii de la care se primește sau se așteaptă favoruri sau avantaje . Aplecarea prea jos în fața cuiva!
Lingușirea sau măgulirea: vorbe măgulitoare, laude exagerate care satisfac vanitatea cuiva pentru a câștiga bunăvoința. Ridicarea prea sus a cuiva!
10 răspunsuri la “Smerenie”
Citind articolul tau, mi-a venit in gand melodia lui Adi Gliga – Mai bine simpli. Imi place mult refrenul:
Mai bine simpli si smeriti
Si de Dumnezeu iubiti !
Daca vreti s-o ascultati, o gasiti pe youTube.
Smerenia = adevar, ea aduce intelepciune (conform Cartii Proverbelor) si este altarul pe care putem aduce jertfe placute Domnului. Ca si crestini mandria trebuie scoasa din sistem, este o boala care distruge caracterul si sufletul, transforma ingeri in demoni. Dar smerenia face din simpli muritori, ingeri!
Cred ca o atitudine corecta de smerenie vine atunci cand intelegem neputintele si slabiciunile noastre in relatie cu harul lui Dumnezeu care ne face drepti in fata Tatalui. Atunci vedem cat de „buni” suntem de fapt, iar singurul raspuns ar fi un duh umil, care isi recunoaste pozitia si nevoia.
Beneficiile smereniei şi consecinţele mândriei
„Vai de cei ce rostesc hotărâri nelegiuite şi de cei ce scriu porunci nedrepte, ca să nu facă dreptate săracilor şi să răpească dreptul nenorociţilor poporului Meu, ca să facă pe văduve prada lor şi să jefuiască pe orfani!” Isaia 10:1-2
Evită să-I nedreptăţeşti pe cei pe care-i conduci! Dumnezeu rezervă o pedeapsă severă liderilor opresivi. În Isaia 10, dumnezeu se adresează atât aserienilor, cât şi israeliţilor, pentru a arăta beneficiile smereniei şi consecinţele mândriei. Ulterior, Dumnezeu a stabilit pentru lideri un model de conducere trimiţându-L pe Robul suferind: Mesia va veni să slujească şi nu să I se slujească. Dumnezeu ilustrează perfect conducerea slujitoare. Liderii care slujesc îşi atrag adepţi. Observă cât de des Dumnezeu îi numeşte pe slujitorii Săi:
1. Avraam „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Avraam; nu te teme, căci Eu sunt cu tine; te voi binecuvânta şi îţi voi înmulţi sămânţa, din pricina robului Meu, Avraam.” (Geneza 26:24)
2. Moise „…Şi poporul s-a temut de Domnul şi a crezut în Domnul şi în robul Său Moise.” (Exodul 14 :31)
3. Caleb „Iar pentru că robul Meu Caleb a fost însufleţit de un alt duh şi a urmat în totul calea Mea, îl voi face să intre în ţara în care s-a dus, şi urmaşii lui o vor stăpâni. ” (Numeri 14 :24)
4. Samuel „Vorbeşte, Doamne, căci robul Tău ascultă.” (1Samuel 3 :9)
5. Ilei „Aşa spusese Domnul prin robul său Ilie,… ” (2Împăraţi 9 :36)
6. Isaia „După cum robul Meu Isaia umblă gol şi desculţ trei ani de zile,… ” (Isaia 20 :3)
Comentarii biblice asupra conducerii – John C. Maxwell
Mulțumim pentru inserțiile despre conducere cu trimitere la mândrie și smerenie.
Apropo de lideri, un mod de a testa gradul de smerenie al unui om este poziţionarea lui pe o treaptă socială sau profesională înaltă, ori într-un post de conducere. Dacă această poziţie nu-l transformă într-un îngâmfat, orgolios şi dictator, ci în slujitorul celor mai slabi ca el, care-i sunt şi subalterni, se poate spune că e un om smerit, cu frica lui Dumnezeu.
Momentul în care se poate constata cel mai bine acest lucru, este însă, cel de după părăsirea poziţiei sau funcţiei, când se vede reacţia celor din jur, care au depins de acest om. Celui mândru şi dictator, i se întoarce pur şi simplu spatele, fiind ignorat şi chiar bârfit cu bucurie de cei care tocmai „au scăpat” de el. Am cunoscut asemenea persoane care se întrebau de ce „foştii linguşitori” şi „slugarnici” pe care-i credeau prieteni sau subalterni devotaţi, nu le-au mai căutat după ce acestea şi-au pierdut poziţia . Nu ştiau că aceştia vor fi primii care-i vor părăsi, fiindcă a juca teatru prefăcându-te permanent că-l iubeşti, că-ţi place, că eşti de acord cu cineva, e o corvoadă mai obositoare decât munca însăşi, pentru că te epuizează, în primul rând psihic. Pentru o persoană lipsită de smerenie, coborârea statutului său poate fi extrem de traumatizantă şi chiar dramatică, fiindcă unii ajung la depresie.
Cel smerit, fiind egal cu sine în orice împrejurare, adică neschimbat în atitudini şi comportament, se bucură de echilibru sufletesc. După coborârea de pe poziţia înaltă este perceput la fel de cei din jur. De aceea este mângâiat şi chiar regretat.
Cred că smerenia este cea mai utilă atitudine în trecerea omului prin urcuşuri şi coborâşuri pe sinusoida vieţii, fiind un fel de amortizor pentru psihicul nostru pe care-l protejează de şocul schimbărilor.
http://iulian.necea.info/index.php/2011/06/06/despre-mandrie/
Eu sunt cel din dreapta taximetristului … am I right? 🙂
And what does that make ME? I mean… ME! You know ME, don`t you?
Of course ME is … YOU. End YOU are … not me! Certainly I know who YOU … are! 🙂