Categorii
03 Martie Virtuti si Vicii

Masina si crestinul

Printre primele informații pe care le primești când ajungi în școala de șoferi sunt acelea despre cele trei pedale pe care le folosește șoferul: ambreiajul, frâna și accelerația. Unii se familiarizează mai repede cu rolul pedalelor, alții le încurcă, enervând instructorul. Sincronizarea corectă a mișcărilor este floare la ureche pentru unii și piatră de încercare pentru alții. Sistemul de frânare este esențial pentru mașină și șofer. Rolul sistemului de frânare este de apermite reducerea vitezei sau chiar oprirea mașinii aflată în deplasare. Culmea este că omul înțelept a gândit, probabil după nenumărate pagube de vieți umane și materiale, că o mașină normală trebuie să aibă două frâne: frâna de picior ( de serviciu) și frâna de mână ( de ajutor).
Dacă ar fi să mutăm discuția în planul spiritual, mă întreb dacă în planul instruirii inițiatice în viața de credință avem undeva inclusă materia, cursul sau subiectul înfrânării, cumpătării. Apostolul Pavel ne arată în Galateni 5 că înfrânarea, autocontrolul este o roadă în paleta standard produsă de lucrarea Duhului Sfânt în viața credinciosului. Tot Pavel (Fapte 24:25) când depune mărturie despre credința în Cristos, în fața guvernatorului Felix și a soției sale Drusila, aduce în discuție neprihănirea, înfrânarea și judecata viitoare. Când a auzit despre aceste subiecte, interesul lui Felix față de Pavel s-aîncheiat brusc ! 🙁
Apostolul Petru (2 Petru 1) consideră că cel care s-a făcut părtaș firii dumnezeiești are grădina sufletului său dotată, în varianta standard, neapărat cu credință, fapte, cunoștință, înfrânare, răbdare, evlavie, dragoste de frați, iubire de oameni. Nu cred că ne trebuie multă școală că să vedem ceva esențial. Înaintașii noștri au citit, au înțeles și au practicat. Bunicii noștri au știut și au trăit în anumite zile ale anului și săptămânii cu frână la mâncare și băutură, la net, la cola, la mall, la bowling; ba chiar și la jocuri pe calculator, la facebook, la blogerit, la twiterrire, etc. La unii bunici se înfrâna și limba; la alții nu, mai scăpau câte o „perlă lumească și firească” :-(. Dar, au persistat în practicarea postului ca un mijloc de a-și menține mașina vieții pe șoseaua îngustă și întortocheată a credinței.
După cum mașina așa și creștinul: varianta standard include sistemul de (în)frânare! 🙂

(Visited 73 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *