De ce am ales tandemul smerenie – mândrie pentru luna ianuarie?
Din mai multe motive.
Primul a fost legat de o sărbătoare mai neglijată în unele cercuri (prietenii știu de ce si unde), botezul Domnului Isus.
Sărbătoarea stă, cronologic, la coada sărbătorilor de iarnă; pentru unii, revelionul este climaxul sărbătorilor.
Pentru bobotează abia dacă mai rămân câteva resturi de cozonac, entuziasm și spiritualitate.
În apele Iordanului Unul se supune …
În apele Iordanului unul se împotrivește …
În apele Iordanului, peste Cel supus, cel de Sus coboară!
Un al doilea motiv ar fi că, în istoria bisericii, există un consens tacit că virtutea cardinală în creștinism este smerenia și păcatul cardinal, mândria.
Apoi, oamenii sunt înclinați (aplecați) să calce cel mai mult și cel mai repede pe urmele lui Lucifer, pe autostrada mândriei și răzvrătirii împotriva lui Dumnezeu.
De ce mă gândesc că forma principală de manifestare a smereniei este supunerea?
De ce mă gândesc că forma principală de manifestare a mândriei este împotrivirea, răzvrătirea?
Mie, mi se pare că Iacov prinde foarte bine dinamica și tensiunea relației mândrie – smerenie și manifestarea ei primară în tandemul împotrivire – supunere.
Iacov 4:6-7
Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi.”
Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi dela voi.
Prezența Binelui, Dumnezeu și răului, diavolul crează o tensiune dinamică în om și-l angajează, cu voia sau fără voia, în conflictul cosmic.
Cum nu există neutralitate, deși unii (naivi) cred că ei nu sunt de partea nimănui, omul este ori de partea Unuia ori de partea altuia.
Supunerea față de Unul înseamnă nesupunere, împotrivire, răzvrătire față de altul.
Mândria vrea înălțare, promovare, întâietate, prioritate cu girofar – cu orice preț și acum!
Smerenia așteaptă la rând, cooperează, tace și face!
Omul smerit știe față de cine trebuie să fie supus și când … și stie cui să se împotrivească și când anume.
Omul smerit nu este un bleg. El știe să se supună, să coopereze dar el știe și să lupte, să atace.
Omul mândru nu știe să facă această diferență!