Despre câștigătorul Eurovisionului s-a scris și se va mai scrie mult. Despre noaptea fără sfârșit în care unii dorm iar alții fac treabă se scrie mai puțin. Cei mai mulți s-au trezit duminică dimineața șocați de imaginea Conchitei Wurst, dar au ”adormit” la loc în fața cafelei de dimineață, a unei cărți bune, a televizorului sau chiar la vreun serviciu religios.
Oamenii de treabă au de lucru, își văd de problemele și familiile lor. Ei nu intră în controverse, nu atacă pe nimeni, nu fac rău la nimeni. În naivitatea îndreptățită și inconștiența lor ei sunt ca apa sfințită: ”nici n-ajută, nici nu strică”.
Eurovisionul este un superspectacol cu megabani care aduce venituri uriașe realizatorilor și puncte de rating televiziunilor. Este un cadru ideal de expunere maximă a vizibilității și creștere a popularității artiștilor participanți. Deși există principii și reguli legate de participarea la concurs, sub aura lui internațională și a dreptului omului la exprimare au fost permise tacit sau chiar încurajate tot felul de manifestări picante și bizare. Primul semnal al unei viziuni cu agendă clară în spatele Eurovisionului s-a văzut în anul 1998, când concursul a fost câștigat de un transexual, Dana International. Mulți au văzut atunci, puțini au înțeles.
Discursul Conchitei cu ocazia înmânării premiului este unul scurt și clar, pentru cine îl poate auzi și discerne: ”Premiul este dedicat fiecăruia care crede într-un viitor al păcii și libertății. Noi suntem unitate. Noi suntem de neoprit”. Privești consternat la ea (sau el) și nu-ți vine să crezi că o făptură așa de fragilă a putut ajunge atât de sus și că în spatele tonului ei timid se ascunde o convingere atât de curajoasă. Amestecul de bucurie, euforie, surprindere și șoc te poate ameți ca să nu poți observa că ceea ce pare fragil, fără șanse de reușită și minoritar a ajuns, temporar, tocmai în vârful lumii și de acolo te anunță cu sfială că este doar începutul!
Știți ce m-a uimit la acest discurs dincolo de simplitate și claritate? Chiar dacă unii nu-mi veți da dreptate și numiți ce ați văzut la ea mai degrabă obrăznicie, eu am văzut la ea ceea ce nu am văzut la alți muzicanți, și anume o sfială, o doză de nevrednicie și rușine. Când au început să curgă cele 12 puncte oferite de diferite țări pentru prestația ei muzicală, am văzut-o depășită de situație, copleșită de un succes pe care era conștientă că nu-l merită. Am avut simțământul că, deși se știa sprijinită în ascensiunea ei de un spate omenesc tare, amplitudinea copleșitoare a succesului i-a depășit toate așteptările, iar succesul amețitor s-a datorat unui spate și mai tare, care nu a fost doar de natură omenească.
Evenimentele gen Eurovision nu sunt orientate exclusiv spre bani și faimă, ci sunt platforme unice pe care se promovează valori și convingeri, se inițiază modele și mode, se imprimă direcții și se influențează mentalul colectiv. O direcție distinctă este aceea a formării unei culturi europene libere și tolerante, care înlătură sistematic barierele legale și factorii sociali inhibitori , care permite manifestarea egală a tuturor , fără îngrădiri retrograde cu privire la orientarea sexuală sau religioasă. Este lesne de observat faptul că se urmărește cu asiduitate a ne redefini normalitatea prin a ne obișnui cu anormalitatea.
Unii sunt convinși că în lume totul este aranjat, interesele sunt mari și nu poți face nimic ca să le schimbi. Au dovezi și sunt convinși că în spatele scenei europene și mondiale este o conspirație a câtorva oameni cu putere și viziune globală. Ei conduc lumea de acolo de sus, iar noi cei de jos suntem neputincioși. Câteva întrebări pentru trezire ar putea fi: Cât de sus sunt cei de sus și cât de jos sunt cei de jos? Cine are ultimul cuvânt în lumea aceasta? Cum ar trebui să trăiesc eu, cel de jos, în lumina faptului că mai presus, decât toți cei de sus, este Cristosul cel înviat din morți și înălțat la cer?
Unii sunt convinși că toate alegerile sunt aranjate, că interesele sunt mari, că ei sunt prea mici, că un vot nu face nimic și aleg varianta somnului și a neprezentării la urne. Oameni buni, treziți-vă și mergeți la urne! Când s-au dat voturile la Eurovision oamenii de treabă au dormit sau au fost pasivi. Ceilalți au pus mâna pe telefon și au votat. Au votat cu anormalitatea, în timp ce normalitatea a trebuit să-și plece capul. Anomalia a jubilat.
Nu mai sta pe gânduri sau indiferent cu privire la cei care ne vor reprezenta țara în Parlamentul Europei. Acolo se dau lupte grele pentru valori, drepturi și libertăți. De acolo vin legile tot mai permisive și încurajatoare pentru diferitele forme de manifestare ale anormalității. Acolo avem nevoie de oameni cu spate tare și frică de Dumnezeu care să se poată opună procesului concertat și agresiv de erodare a credinței și valorilor creștine din țările europene. Acolo sunt deja oameni care văd Europa viitoare în viziunea unui paradis pământesc, în care libertățile de exprimare sunt și vor face legea, iar legile protectoare ale familiei și credinței creștine vor fi puse la stâlpul infamiei.
Urmează alegerile din 25 mai. În acea zi nu fă la fel ca și în noaptea Eurovisionului. În acea zi unii se vor duce la vot, așa naivi și creduli cum crezi tu că sunt. Ei se vor duce la vot, iar tu, mai încolo, vei privi neputincios cum trenul european spulberă valorile creștine una câte una. Trezește-te, interesează-te, roagă-te, întreabă! Dacă nu ai încă pe nimeni în minte, eu pot să-ți sugerez pe Peter Costea, un om de bine care este un veteran pe frontul luptei pentru valorile vieții și familiei creștine.
Un vot este un vot. O picătură de apă într-un ocean. Dar, oceanul este făcut din picături, una lângă alta. Votul acesta te reprezintă pe tine și valorile tale, indică spre luptele și aspirațiile tale. Votul este desconsiderat de unii și apreciat de alții. La Eurovision minoritarii au sperat, s-au mobilizat, au dat telefoane și au votat. Ani la rândul au pierdut, dar acum au câștigat, din nou.
În baza celor două evenimente majore, unul care a fost – Eurovisionul, și unul care va fi – alegerile europarlamentare, aș încheia această postare cu câteva observații și aplicații:
1. Nu-ți subestima sau disprețui dreptul la vot. Dacă nu ai de gând să mergi, măcar taci din gură, nu descuraja și pe alții!
2. Dacă nu știi cu cine să votezi, întreabă, roagă-te și respectă-te pe tine însuți (și pe ceilalți) mergând la vot!
3. Votează cu speranță și încredere în Dumnezeu. Votul nu este doar un exercițiu democratic, ci și unul spiritual.
4. Exprimă-ți convingerile tale (diferite de ale altora) cu coerență, fermitate și calm.
5. Votul tău reflectă o parte din viziunea ta despre lumea, viața și Dumnezeul tău. (Eurovizionarii știu de ce.)
6. Scoate-i și pe alții din amorțeală și cinism, convinge-i să voteze cu cap și credință.
7. Alegerile de orice fel (locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale) nu sunt doar lupte care se dau între partide și coaliții de interese la nivel omenesc, ci și lupte care se dau la nivelul invizibil al entităților spirituale. (Creștinii treji știu de ce.)
8. Câștigătorul (inclusiv al Eurovisionului acesta) vizibil este doar un pion pe tabla de șah a istoriei. Cu acest pion, piesele negre au dat ”șah” celor albe. Un jucător începător se focalizează doar pe acest pion, dar cel avansat caută să-l integreze în ansamblul jocului.
9. Câștigătorul Eurovisionului și-a încheiat discursul scurt cu: ”Noi suntem de neoprit”. Cine sunt acești ”noi”? Câți sunt? Câtă putere au? Ce au de gând să facă? Cine-i mai poate opri? Dacă nu poți da răspuns la aceste întrebări, atunci iată câteva mai ușoare: Cine ești tu? De ce te-ai oprit? Câți mai sunt lângă tine și ca tine? Ce ai de gând să faci? Cine are ultimul cuvânt în lumea ta și în lumea aceasta?
10. Câștigătorul cosmic, Cel întâi născut dintre cei morți, Cel care este, Cel care era și Cel care va veni ne spune că El este Alfa și Omega, este Cel dintâi și Cel de pe urmă. Nu te considera prea mic pentru un război atât de mare pentru că El este sigurul de neoprit în această lume și în cosmosul în care împărățește. A Lui să fie slava și puterea în vecii vecilor. Amin!
9 răspunsuri la “Votul, eurovizionarii și europarlamentarii”
Draga Gili,
iti multumesc ca in seara asta ma culc multumita ca tu ai spus ceea ce si eu am gindit cind am vazut cine a cistigat „Eurovizionul” dar m-am temut de comentarii desi am fost consternata .In Biblie scrie de 365 de ori (sper sa nu gresesc) „nu te teme ” dar eu inca nu mi-am facut temele.Au dreptate unii din grupul meu de seniori din VOX ca sint un „bebe” in ale credintei si mai am de invatat.Vreau sa invat dar acum este mai greu in engleza fiindca sint in Canada dar multumesc Domnului ca am o Biserica buna, unde pot creste in continuare spiritual.
Te-am recunoscut si m-am bucurat ca cel putin pe calea asta pot sa-ti vad parerile, tot ce-am auzit de la tine m-a miscat intotdeauna si ma rog Domnului ca intr-o buna zi sa te mai ascult la amvon.DOMNUL SA FIE CU TINE SI CU FAMILIA TA !!!
Cu respect si dragoste crestineasca,
Ibi Sturm.
Mă bucur, Ibi, să putem strânge rândurile în jurul Domnului, chiar dacă sunt mii de km distanță între noi.
Asa este Gili, noi ducem o lupta spirituala continua, si de ceea, cum zicea Pavel, trebuie sa veghem si sa fim treji pentru ca potrivnicul nostru, ne da tarcoale ca un leu. Cum ziceai tu, trebuie sa stim cine suntem in Cristos -si ai puctat bine – fiecare dintre noi daca am stii cine suntem in Cristos, si ce autoritate ne-a dat El („Iată că v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpioni şi peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va putea vătăma.” – Luca 10:19), nu ne-am lasa intimidati de aceste „minoritati” pentru ca Domnul nostru este mai mare decat stapanitorul lumii acesteia!
Multumesc pentru acest articol, sper sa deschida ochii multora si sa iasa din starea de amorteala, sa ia Sabia (Cuvantul) si sa lupte. Pentru ca noi aveme de luptat impotriva carnii, ci impotriva duhurilor si stapanirilor, iar aceasta biruinta deja a fost castigata de Domnul Isus insusi, iadul a fost infrant, noi trebuie doar sa intram in aceasta biruinta, sa actionam si sa nu stam indiferenti.
Am eu o vorba draga: „Cel mai neinsemnat din Imparataia Cerurilor, poate pune tot iadul pe fuga, trebuie doar sa stie cine este in Cristos!” Eu vreau sa fac asta!
Voi vreti?
Însuflețitoare vorba ta despre ”cel mai neînsemnat din Împărăția cerurilor”. Domnul să ne-o repete până ne trezim la realitatea Împărăției lui!
Bravo Gili!
Ai pus degetul pe rana, dar te rog când mai scri despre DOMNUL Concita nu îi mai spune EA , acest bărbat chiar jigneşte ideea si conceptul de femeie!
Pentru curajul tau de a spune lucrurilor pe nume Slavă Domnului si felicitări!
Razoiul cel mare este pe sfirsite. Vezi frontul din Africa ,Asia ,America de Sud . INVINGATORUL SE CUNOASTE. Intrbarea este daca eu ca european ,ca roman, ca ardelean ,ca bihorean ca ……,m-a dau batut ,sau lupt de partea INVINGATORULUI ? Pe ultima pagina a Vechiului Testament gasim citeva prorocii interesante, una spune asa„Atunci si cei ce se tem de Domnul au vorbit adesea unul cu altul „Invingatori vorbesc !
Învingătorii vorbesc și votează!
Gili pentru ca stiu cine sunt si stiu cine are ultimul cuvant in aceasta lume si pentru ca nu m-am oprit si iti impartasesc punctul de vedere si vreau sa fac parte din grupul celor care iau atitudine am transmis mesajul scris tuturor colegilor si cunostintelor mele .
Si fie ca Domnul sa ne deschida ochii tuturor si sa ne constientizeze de sustinerea Lui in orice lupta pe care o avem de dus.
2 Imparati 6:15-17 Slujitorul omului lui Dumnezeu s-a sculat dis-de-dimineata si a iesit. Si iata ca o oaste inconjura cetatea, cu cai si care. Si slujitorul a zis omului lui Dumnezeu: „Ah! domnul meu, cum vom face?” El a raspuns: „Nu te teme, caci mai multi sunt cei cu noi decat cei cu ei.” Elisei s-a rugat si a zis: „Doamne, deschide-i ochii sa vada.” Si Domnul a deschis ochii slujitorului, care a vazut muntele plin de cai si de care de foc imprejurul lui Elisei.
Fi binecuvantat cu har si putere de Cel ce a castigat deja lupta in locul nostru si ne-a deschis drumul spre victorie !
Mă încurajează gestul tău Daniela. Cred că putem fi mai activi și persuasivi în susținerea convingerilor noastre, așa cum ai făcut-o și tu. Să continuăm să ne îndemnăm unii pe alții la o viață de veghere!