Când s-a pus problema selectării a 12 virtuți/roade creștine, una pentru fiecare lună a anului, a fost mai ușor să le găsesc pe primele 7-8 pentru că înaintașii noștri din istoria bisericii au făcut deja această muncă de triere, ba chiar și o ierarhizare a lor. Cum să merg mai departe și după ce criterii să le selectez pe celelalte, ca să ajung la 12 virtuți?
Am citit Noul Testament și m-am focalizat pe partea practică, îndemnurile de la finalurile scrisorilor și am găsit o virtute/practică strategică, dar ignorată în ultima vreme în cercurile creștine. Este vorba despre una din cele mai la îndemână forme de exprimare ale dragostei frățești, ospitalitatea.
„Stăruiți în dragostea frățească.
Să nu dați uitării primirea de oaspeți, căci unii, prin ea au găzduit, fără să știe, pe îngeri.” Evrei 13:1-2
Îmi aduc aminte că, atunci când am predicat la Vox Domini despre ospitalitate, i-am cerut lui Radu Clețiu să facă o caricatură care să surprindă ideea din versetul cu îngerii și ospitalitatea. Ideea cu care a venit mi s-a părut simplă și genială. Imaginea surprinde un musafir care pleacă salutând gazdele. Totul pare normal și natural, numai că umbra musafirului pe pământ are formă de înger, nu de om!
Așa și este: dintr-un unghi ospitalitatea are dimensiune omenească, terestră. Dintr-un alt unghi, ospitalitatea are o dimensiune extraterestră, îngerească, dumnezeiască.
Textul din Evrei 13 face o trimitere la ospitalitatea lui Avraam din Genesa 18.
Avraam pelerinul, călătorul este gazdă pentru Dumnezeu Pelerinul, Călătorul, Musafirul.
Creatorul cerului și pământului, Cel ce ține constelațiile și galaxiile în mișcare coboară pe planeta pământ sau își trimite agenții Săi sub acoperire, sub formă umană la adresa exactă.
Avraam nu avea casă, nici stradă privată, nici o adresă fixă. Nu putea primi colete poștale, nici felicitări de sărbători și nici reviste de publicitate de la Hypermarket-uri.
Avraam era străin și călător prin țară. Se muta din loc în loc. Era greu de găsit, dar nu imposibil de găsit, pentru că trăia în zona de acoperire – în ascultare!
Credința în Dumnezeu și ascultarea de El era cip-ul implantat în inima lui care permitea localizarea lui Avraam de către GPS-ul ceresc.
Dumnezeu, Gazda universului devine Musafirul lui Avraam, pelerinul.
Această paradoxală schimbare de roluri este năucitoare și misterioasă!
Cine știe să fie musafir, știe să fie și gazdă!
Și invers: cine știe să fie gazdă, știe să fie și musafir!
O fi fost Avraam un pelerin, călător prin țara Canaan, dar să nu vă închipuiți că era un nimeni, un „ciuri-buri” neînsemnat. Avea investiții mari în zootehnie și firmă de transport. Era un patron bine poziționat în țară. Ba, avea și o firmă de Pază și Protecție echipată și bine antrenată. Vilă înconjurată de garduri înalte și câini fioroși de pază nu avea, pentru că Dumnezeu i-a interzis aceasta. Nici investiții în terenuri nu avea voie să facă!
Avraam, patronul era musafir și străin în țară, dar știa să fie o gazdă bună, primitoare.
Musafirii au un dar de a veni atunci când nu te aștepți, când toată lumea stă acasă și nu umblă hai-hui pe drumuri. Era „în zăduful zilei” când apar cei trei musafiri la Avraam.
Musafirii, unii, mai au și obiceiul de nu te anunța că vin, te trezești cu ei la poartă! Așa îmi spunea, recent, un prieten din Satu Mare: „Toți au celulare, dar mulți mă sună doar când sunt la poarta casei, gata să intre la mine.”
Așa a fost și cu Avraam.
Străinii au venit neanunțați și au reușit să treacă neobservați de către gărzile de pază. 🙁
Avraam, a fost o gazdă bună cu acești străini, deși putea să-i trimită mai departe, la vecinii de mai încolo. Putea să-i expedieze scurt, dându-le repede niște mâncare de la frigider.
El știa ceva despre ospitalitate, ceva care nouă ne poate scăpa.
Ospitalitatea autentică pune întâi accent pe atenția acordată persoanei musafirului și apoi asupra calității condițiilor oferite musafirului.
Avraam le-a acordat atenție personală străinilor, a dialogat cu ei, le-a slujit personal – deși era patron! Între timp le-a creat condiții pentru ospitalitate, o ospitalitate extraterestră.
Bănuiesc că Avraam știa, intuia că străinii erau extratereștri sub acoperire umană!
Ospitalitatea este extraterestră atunci când te comporți cu musafirii ca și cum ar veni din cer, când persoana lor, deși nu are nimic special, este tot atât de importantă, și ar fi ca și cum Cristos Însuși ar fi întrupat în ei și ți-ar face o vizită sau ar fi în trecere spre undeva.
Ospitalitatea este extraterestră atunci când tratezi străinii ca pe niște extratereștrii, ca pe niște musafiri cu misiuni speciale și temporare pe pământ. Deși pare că misiunea lor pe pământ este una care nu are nici-o legătură cu tine și cu ospitalitatea ta (ca și cum ești nesemnificativ pentru misiunea globală a cerului) raportul lor despre ospitalitatea sau neospitalitatea ta are importanță strategică în dosarele X ale cerului!
Nu trebuie să ai condiții super sau extraterestre pentru a oferi ospitalitate extraterestră!
Trebuie să ai întâi o mentalitate și o atitudine extraterestră, să poți vedea în străinii, marginalizații din clasă, de la servici, din biserică, din penitenciare, din spitale, de la petreceri și alt gen de întâlniri, pe acei extratereștri sub acoperire trimiși în misiuni speciale pe pământ.
Nu sta numai pe lângă VIP-uri, nu te da bine numai pe lângă cei cu pedigre, mai caută-i și pe cei de la marginea câmpului tău vizual, pe cei izolați, pe cei șterși, ignorați, modești, uitați. Cel mai probabil aceștia sunt agenți secreți cerești sub acoperire.
Unul dintre criteriile importante în selecția agenților secreți este acela de a nu avea semne fizice distinctive, să aibă o față cât mai comună, obișnuită care să nu rămână ușor în memoria cuiva. Adică să poate trece neobservat într-o mulțime.
Profetul Isaia a anunțat poporul lui Israel, cu secole înainte, faptul că cerul va trimite pe Fiul lui Dumnezeu pe pământ. Descrierea profetului se potrivește profilului agentului ceresc trimis în misiune secretă: „N-avea nici frumusețe, nici strălucire care să ne atragă privirile … nu l-am băgat în seamă …” Isaia 53:2-3
Cu durere vedem că atunci când a venit Fiul pe pământ, cei mai mulți nu L-au recunoscut, nu L-au băgat în seamă. Profilul Lui nu se potrivea cu profilul din mintea lor.
(Observați faptul că evangheliștii, deși par să se contrazică în anumite relatări despre acțiunile lui Cristos, au fost în deplin consens să nu scrie nimic despre înfățișarea Lui fizică!)
Cu durere vedem că istoria se repetă: El s-a înălțat la cer, dar își trimite agenții extratereștrii sub acoperire cu misiuni cerești.
Ei nu seamănă nici cu Batman, nici cu Chuck Norris, nici cu Brad Pitt, nici cu Silvester Stalone, nici cu Steve Job, nici cu cei care apar la BBC, MTV, DigiTV, OTV sau în Cosmopolitan, Forbes, National Geografic, etc.
Agenții Lui seamănă cu El: nu au nici frumusețe, nici strălucire … sunt anonimi.
Cine are ochi de văzut, să nu strige în gura mare, să nu le facă poze ca să-i pună pe facebook, ci să fie discreți și gazde bune. Îngerii, știu de ce! 🙂
Iar noi, chiar dacă nu știm de ce și cum, vom afla în … ziua de apoi!
2 răspunsuri la “Ospitalitate extraterestra”
Mai târziu, Avraam a trimis un slujitor ca să caute o soţie potrivită fiului său Isaac. Când slujitorul a ajuns la casa Rebecăi, ospitalitatea cu care a fost primit de familiei ei, l-a convins şi mai mult că Dumnezeu a ales pe Rebeca să fie soţia lui Isaac.
Da, ospitalitatea din casa lor a fost un bonus pentru „cautatorul de mireasa”.