Smerenia si mentorarea

Unii s-au născut învățați iar alții tot învață până închid ochii.
Unii au început viața biologică și viața spirituală cu o foame de a învăța de la alții.
Din diferite motive, experiențe negative sau despărțiri neprevăzute, unii încetează să mai apeleze la alții – mai maturi decât ei pentru a continua procesul de învățare și creștere rămânând blocați undeva pe drumul desăvârșirii. Cei mai mulți dintre ei pozează pe victimele chiar dacă nu se plâng de nimeni și de nimic. În afară ei sunt în schimbare, arată prosperi, dar înlăuntru creșterea s-a oprit: „gheață la mal”.  Durerea și mândria ascunsă nu le va mai permite să se aproie de cineva și să apeleze la ajutorul altora mai deștepți și mai maturi decât ei. Ei au învățat lecția vieții: „ajută-te singur”! Emoțional aceste persoane vor rămâne la vârsta la care au decis că nu mai au nevoie de nimeni. Deși au 30, 40 sau 50 de ani biologici unii au rămas, emoțional, la vârsta de 20 sau la 25 de ani.
Mi-am dat seama că am nevoie de mentori, că nu pot avansa în anumite domenii fără ajutorul altora care sunt înaintea mea în acele domenii. Majoritatea mentorilor mei sunt la distanță și ei nu știu că i-am ales ca și mentori. Când mi-am dat seama de domeniile în care doresc să cresc mi-am căutat câțiva scriitori cu a căror scrieri am rezonat și citesc tot ce scriu aceștia.
În formarea mea pastorală l-am avut mulți ani ca mentor pe Eugene Peterson. Cărțile și gândurile lui despre vocația pastorală au fost determinante în alegerile și profilul meu vocațional. În ultimii ani Franck Viola a început să aibă tot mai multe de spus despre biserică și viața ei. Deși cei doi au poziții diferite cu privire la anumite subiecte biblice caut să iau ce este bun de la amândoi.
În formarea mea ca și consilier m-au ajutat enorm Larry Crabb, Dan Allender, Richard Winter, Pablo Martinez. Cu ultimii doi m-am întâlnit de căteva ori în Ungaria, la European Leadership Forum.
În formarea și îndrumarea mea spirituală au roluri importante Dallas Willard, David G. Benner, Ruth Haley Barton.
În înțelegerea vremurilor, dezvoltarea personală și dezvoltarea organizațională am găsit anul trecut pe Bob Biehl și pe Jimm Collins.
În comunicarea Cuvântului îmi plac și învăț de la Andy Stanley, Perry Nobles, John Ortberg, Steven Furtick,
După cum se vede am o mulțime de mentori. Și nu i-am scris pe toți.
Pe ei și pe mulți alții îi consider resurse pe care le-a lăsat Dumnezeu în viața mea pentru înfrumusețarea și desăvârșirea personală, dar și pentru sfătuirea și creșterea celor din proximitatea mea.
Dacă ai încetat să cauți, să citești, să crești, să speri că te mai poate ajuta cineva a sosit vremea să lași durerea și mândria la o parte și să cauți mentori, să te rogi pentru ei.
Smerește-te, calcă-ți peste mândrie și pleacă în căutarea de mentori. Ei există și, unii te așteaptă de mult.
Luna Ianuarie este luna națională a mentorării în SUA, poate fi și pentru noi un reînceput în deblocarea noastră din stagnarea și lâncezeala spirituală.