Pomul Vietii
Scriam într-o postare anterioară că, dintre atributele lui Dumnezeu, bunătatea are cea mai mare vizibilitate în ceea ce privește gradul de percepție din partea oamenilor. Dumnezeu Însuși se prezintă pe Sine, când se arată lui Moise – pe munte, ca fiind „plin de bunătate și credincioșie”. (Exod 34:6b)
Cred că bunătatea și exprimarea ei are un limbaj universal!
Mi-a atras atenția, de curând, un citat
Proverbul spune că „ziua bună se cunoaște de dimineață”.
Adică primele ore ale zilei dau tonul pentru următoarele.
Dacă așa stau lucrurile, atunci primele ore sunt mai strategice decât restul.
De aceea, unii pentru a-și începe ziua cu un tonus bun, au grijă mare de
Dacă ar fi să fac o împărțire a atributelor lui Dumnezeu, aș face-o după un alt criteriu, și anume, după gradul de vizibilitate și percepție din partea oamenilor. În timp ce unele atribute sunt aproape imperceptibile de către oameni, și aceasta mai mult la nivelul minții, altele au un grad mare de percepție și vizibilitate. Acest lucru poate fi verificat simplu
Mă bucură inițiativa bisericilor creștine din Anglia cu ocazia desfășurării Jocurilor Olimpice din 2012 în orașul Londra. Ele vor să folosească această ocazie unică pentru a trezi interesul milioanelor de turiști ce vizitează Londra. Nu vor să aibă impact doar asupra vizitatorilor, ci și asupra localnicilor. Pentru aceasta ele au lansat o inițiativă comună intitulată
Domnul Isus a fost un super povestitor. Știa să capteze atenția tuturor, să ducă povestea spre punctul culminant și să întoarcă suprinzător situația într-o direcție neanticipată. Câteodată totul era clar pentru toți, alteori unii erau lămuriți și alții nu. În unele cazuri, nimeni nu pricepea sensul în care s-a dus povestirea. Unele povestiri, pilde au rămas controversate, fiind greu sau imposibil de ajuns la un consens exegetic și hermeneutic.
Așa este și în cazul Pildei
Pentru cei mai mulți este mai ușor să fie ospitalieri cu un străin, cu cineva pe care nu-l cunosc – pentru că acesta nu are „cazier”. Adică neavând o istorie împreună, cu bune și rele, cu certuri și împăcări, cu răni și dezamăgiri, pentru mulți este mai ușor să fie primitori, calzi, darnici cu oameni fără un trecut marcat de ostilități comune.
Mai există însă și o altă categorie de oameni care au reușit să treacă de la ospitalitatea obișnuită, normală spre ospitalitatea
A fi o gazdă bună și a oferi ospitalitate extraterestră nu este întotdeauna ușor sau fără un preț mare de plătit. Uneori oaspeții sosesc neanunțați, alteori șederea lor se prelungește dincolo de limitele prevăzute; uneori oaspeții pot fi mofturoși, simandicoși, alteori pot avea nevoi mult mai mari decât cele sesizate și afirmate inițial.
De aceea gazdele, care oferă cu regularitate ospitalitate străinilor, au nevoie de
Am văzut, din postările anterioare, că ospitalitatea are de a face cu bineprimirea altora.
Am aflat că bineprimirea nu este condiționată primar, de a avea condiții bune de gazdă.
Am aflat că, deși poți fi într-un loc neprimitor, ai șansa de a fi o gazdă bună pentru ceilalți musafiri acordându-le în primul rând atenție. Adică, deși toți s-ar putea să fie străini și musafiri pentru acel loc, cineva sau câțiva
Există o perioadă de acumulare în viață care îți dă senzația că poți ajunge să le știi și să le explici pe toate, chiar și pe cele care nu se pot explica – la nivel satisfăcător. Citind evangheliile și meditând mult la viața Domnului Isus îți dă, inițial, senzația că Îl știi foarte bine, că îi cunoști tiparele, obiceiurile, că este previzibil și era comfortabil să fii în prezența Sa. Apoi realizezi că Isus era mai mult imprevizibil,
Când s-a pus problema selectării a 12 virtuți/roade creștine, una pentru fiecare lună a anului, a fost mai ușor să le găsesc pe primele 7-8 pentru că înaintașii noștri din istoria bisericii au făcut deja această muncă de triere, ba chiar și o ierarhizare a lor. Cum să merg mai departe și după ce criterii să le selectez pe celelalte, ca să ajung la 12 virtuți?
Am citit Noul Testament și m-am focalizat pe partea practică, îndemnurile de la finalurile scrisorilor și am găsit o virtute/practică strategică, dar ignorată în ultima vreme în cercurile creștine. Este vorba despre