Pomul Vietii

Multă vreme am crezut ca cel smerit este destinat să rămână în pozițiile de jos ale ierarhiei sociale. Convingerea mi s-a format mai mult prin contraexemplele, exemplele negative care le-am observat. Da, mai este și adevărul că „puterea corupe, iar puterea absolută corupe în mod absolut”. Avansarea pe poziții superioare crește tendința spre mândrie, spre asumarea laurilor reușitelor, mărește privilegiile și posibilitățile de folosire a puterii. Așa că mă gîndeam că cel smerit rămâne mic, refuză avansarea spre poziții de conducere, nu are aspirații la mai mult pentru că puterea și privilegiile îl vor corupe, presiunile sociale îi vor distorsiuna capacitatea de a gândi duhovnicește și de a decide ceea ce este drept. Aproape că vedeam „micimea” ca o virtute, îmi venea să cred că merită chiar medaliată cu aur.
Pentru unii este adevărat că vor fi medaliați cu aur la sfârșitul vremurilor pentru că au renunțat la poziții și privilegii de dragul ascultării de Cristos. Pentru alții însă Dumnezeu are

De câțiva ani, mă tot urmărește un gând … a face o paradă a modei creștine cu unele modele îmbrăcate cu zdrențele firii pământești, altele cu garderoba strălucitoare a Duhului Sfânt și altele îmbrăcate și cu zdrențe și cu haine strălucitoare „Made in heaven”.
Cei mai mulți dintre noi suntem modele din ultima categorie, îmbrăcate și cu zdrențe și cu virtuțile glorioase ale cerului. Dezbrăcarea de zdrențele omului vechi este un proces lung și dureros, la fel și cu îmbrăcarea cu hainele cerești ale omului nou.
Dacă ar fi să alegem corespondenți între păcate, vicii și obiectele vestimentare am putea alege paltonul ca pe un echivalent vestimentar pentru mândrie. Paltonul este haina groasă și lungă care se poartă iarna peste celelalte veșminte.
Mi-am adus aminte de planul meu de design vestimentar amânat când am citit din

În Agenda ABC, vezi AICI, la luna Ianuarie făceam referință la câteva surori mai mici ale smereniei. Printre ele se află și simplitatea, stilul de viață care găsește satisfacție și bucurie fără cheltuieli și eforturi mari. Sabina Negruț are o postare deosebită pe această temă și vă invit s-o „savurați”!
DOUĂ PUTERI – SIMPLITATEA ŞI SINCERITATEA
Conform axiomelor din domeniul matematicii, punctul este elementul geometric cu reprezentarea grafică cea mai simplă şi care, în ciuda definiţiei, reprezintă început şi reper în orice sistem. Nimeni dintre noi însă, nu şi-ar dori să fie un banal punct într-un colţ al spaţiului. Fiecare vrea să fie un

Ioan a fost unul dintre acei copii născuți la bătrânețe. Nu știu ce înseamnă aceasta, părinții mei nu erau așa de în vârstă când am venit eu pe lume. Știu însă că mamei lui, Elisaveta, i-a cam fost rușine să se arate în public după ce i-a crescut burtica. Mai știu că tatăl său, Zaharia, nu a putut comunica verbal cu soția lui în tot timpul perioadei de sarcină.
Dacă este să ne luăm după studiile recente și să facem o radiografie a atmosferei de familie în perioada premergătoare nașterii lui Ioan, aceasta nu ar fi prea pozitivă: slăbiciunile îmbătrânirii, rușine și izolare socială la soție, comunicare limitată între soți, etc.
Să ai un tată de vârsta unui bunic!?
Ți-l poți imagina pe Ioan mergând la grădiniță cu tata și ceilalți copii să-l înțepe regulat, întrebându-l când vine și tata cu el, că ei l-au văzut tot timpul numai cu bunicul?
Poate ieși ceva bun de aici?

Nu se poate să nu fi auzit sau să nu ți se fi pus această întrebare intruzivă: Ce planuri ai pentru 2012? Pentru cei mai mulți, întrebarea este incomodă pentru că, se pare că, trăiesc de la o zi la alta și de la un an la altul fără scopuri personale. Ei împlinesc scopurile și planurile altora. Cu toate acestea, așa cum scrie Larry Crabb în „Înțelegând oamenii”, fiecare om are scopuri în viață numai că ele nefiind recunoscute și mărturisite vor

Vrei nu vrei, în societate anumite structuri și cerințe sunt în viață și nu mor, indiferent cât ți-ai dori tu aceasta. Copii trebuie să se supună părinților, subalternii trebuie să se supună șefilor, cetățenii trebuie să se supună polițiștilor, etc.
Prin miracolul nașterii din nou, te trezești în societatea lui Dumnezeu, care este biserica locală. Aici iar dai de structuri, și deci implicit de

Supunerea este forma principală de exprimare a smereniei.
Supunerea de bună voie, din convingere nu din obligație, este este lucrul de dorit în umblarea creștină. În prima sa scrisoare, apostolul Petru încearcă să modeleze un comportament exemplar și demn de identitatea și de Dumnezeul pe care Îl slujesc. Având în vedere dubla apartenență a celor din poporul lui Dumnezeu, aceea de membrii ai unei națiuni sfinte, alese de dumnezeu și apoi ai etniei de care aparțin, apostolul îi îndeamnă să trăiască în mijlocul Neamurilor întrun mod care face cinste lui Dumnezeu.
„Fiți supuși oricărei stăpâniri omenești, pentru Domnul” 1 Petru 2:13
Popoarele au forme de organizare, structuri sociale și de autoritate. În vremea lui Petru forma de conducere a statului era

Călător din lumea aceasta – spre cele veșnice, bine ai pășit alături de Cristos și de alții, pe calea smereniei.
Smerenie înseamnă să-ți supui voința intenționat față de voința unei alte persoane.
Dumnezeu Fiul s-a smerit și a aceptat să facă voia lui Dumnezeu Tatăl.
„Căci m-am coborât din cer, nu să fac voia Mea, ci voia Tatălui din cer”. Ioan 6:38
Smerenia presupune o coborâre voluntară, o renunțare intenționată la poziție și privilegii de dragul cuiva.
De la iesle la cruce, Fiul a umblat pe calea smereniei. Întâi a fost coborârea.
Apoi,