Ne place să ni se spună că suntem deosebiți.
Ne place când auzim că suntem ca fulgii de nea, unici și necopiabili!
Ne place să credem că nu suntem ca și alții, că ceea ce este valabil pentru ceilalți nu este valabil și pentru noi. Ne încântă să credem că suntem mai deștepți, mai isteți decât majoritatea. Ne mângâie gândul că am fi excepții de la regulă, că dacă toți sunt îmbrăcați în uniformă noi putem să ne îmbrăcăm cum vrem.
Ne doare când cineva face afirmații generale și noi credem și știm că nu sunt valabile pentru noi. Ne enervează când cineva este așa de obtuz și nu crede că noi suntem altfel decât ceilalți. Unui ucenic „i-a sărit muștarul” când
Colesterolul este o substanță necesară bunei funcționări a organismului. În literatura de specialitate se vorbește despre colesterolul bun (HDL) și colesterolul rău (LDL). Pentru sănătatea organismului este necesară menținerea unui raport optim între cele două precum și menținerea unui nivel total de maxim 200 mg/dl colesterol în sânge.
Creșterea cantității de colesterol în sânge peste valoarea normală face ca acesta să devină inamicul nevăzut al vaselor de sânge .
Cu frica este ca și cu colesterolul:
Criza actuală are o grămadă de ramificații și consecințe. Permanentizarea schimbării, perspectiva abruptă a șomajului, amenințări de tot felul, coduri galbene și roșii, evenimente avalanșă care vin neanunțate și nedorite peste capul nostru, tulbură sufletele erodând încrederea și nădejdea întrun viitor luminos. Oamenii, mai ales orășenii, trăiesc vieți supraaglomerate și confuze, fiind prinși în nenumărate activități fără sens și scop care le mănâncă timpul și energiile. Ei fac o grămadă de lucruri, multe din ele în regim de urgență, dar foarte puține au – la o evaluare atentă, semnificație dincolo de lumea aceasta. Faptul că sunt ocupați le dă senzația că sunt
Toți am crescut cu basmele la urechi: ne-au fost ca niște cercei sau perechi de cireșe. Fie ni le-au (s)pus bunicii, fie părinții, fie le-am ascultat la casetofon sau pickup. Cel puțin odată am auzit și despre împărăteasa frumoasă și rea care avea dialog regulat cu oglinda fermecată. Să uita în oglindă nu atât ca să se vadă pe sine ci ca să afle cum stau lucrurile cu posibilele concurente.
Observ o maaaaaare asemănare între noi, postmoderniștii, și această regină: intrăm în
Anul trecut, de ziua mea, mi-am făcut cadou câteva ore de solitudine. Am lăsat orașul aglomerat și gălăcios, cald și lipicios și m-am dus în pădurea din apropiere. Am uitat de mobil și de calculator și m-am făcut accesibil doar pentru El.
Anul trecut am lansat la ABC Agenda pentru 2012, agendă care are ca temă generală „Rodirea”. În fiecare lună a anului am scris despre o roadă/virtute a Duhului în viața omului, dar și despre un păcat/viciu asociat acelei virtuți. În prefața Agendei am menționat că omul este ispitit și vulnerabil la orice formă de păcat, în forma lui generala, dar că există pentru fiecare om unul sau mai multe păcate personalizate. În timp ce un om poate fi tentat de multe păcate, el este mai vulnerabil numai față de unele. La o întâlnire cu bărbații de la Pălatca, jud. Cluj am formulat un adevăr valabil pentru băieți și bărbați în felul următor:
Cărțile biblice 1 și 2 Samuel, 1 și 2 Împărați, 1 și 2 Cronici sunt fascinante în modul în care surprind urcarea și coborârea oamenilor în pozițiile de vârf ale societății. Cineva mi-a făcut o observație pertinentă, și anume, că multe din postările mele sunt făcute din perspectiva conducerii. Avea dreptate. Cărțile de care tocmai am pomenit creionează și ele viața din perspectiva conducerii. În perioda monarhică a Israelului s-au perindat o mulțime de împărați pe la conducerea împărăției (unite sau divizate). Mare parte din ei au ajuns la putere la vârsta la care unii din noi ne jucam baba oarba, moară, nu te supăra frate sau cruce. Dumnezeu a făcut o ierarhizare a realizărilor tuturor purtătorilor de coroane și a standardizat modelul de conducere oferind două etaloane. Primul etalon, maximul de eficiență și evlavie, după care se ghidează și se compară împărații care au căutat binele personal și al împărăției, conducând după legea Domnului, este
Unii s-au născut învățați iar alții tot învață până închid ochii.
Unii au început viața biologică și viața spirituală cu o foame de a învăța de la alții.
Din diferite motive, experiențe negative sau despărțiri neprevăzute, unii încetează să mai apeleze la alții – mai maturi decât ei pentru a continua procesul de învățare și creștere rămânând blocați undeva pe drumul desăvârșirii. Cei mai mulți dintre ei pozează pe victimele chiar dacă nu se plâng de nimeni și de nimic. În afară ei sunt în schimbare, arată prosperi, dar
Uneori, oamenii ajung la un „punct mort” al puterilor și al speranțelor lor.
Când sunt acolo nu le mai pasă de (aproape) nimic; stau inerți, privesc spre nicăieri, nu se bucură, nu plâng, nu reacționează la stimulii externi. Unii pot fi mișcați din pasivitatea lor dacă le faci o provocare incitantă: „n-ai ambiție dacă nu …”! Ceva în adâncul lor este atins și, ca urmare, se mobilizează pentru a termina proiectul sau a ajunge la destinația plănuită.
Ambiția este o dorință puternică, arzătoare de a realiza sau înfăptui ceva.
Când acestă ambiție este orientată spre
Categorii
Doamne, eu n-am …
Uneori ne este mai ușor să ne definim prin negări.
Eu nu am ochi albaștri, tu nu ai răbdare, el nu are părinți, ea nu are facebook, noi nu avem bani, voi nu aveți liniște, ei nu se mai înțeleg, ele nu-și mai vorbesc.
Surprinzător modul de a da startul uni psalm de către David, prin negare.
Surpinzătoare afirmația și tonul pașnic prin care atacă o problemă spinoasă.
Surprinzătoare asocierea cu bebelașul și imaginea acestia în brațele mamei lui.
Doamne, eu n-am … ! Ce nu are David și este liniștit?
Toți oamenii sunt predispuși la mândrie.
Toți avem o moștenire stricăcioasă de la primul Adam.
Unii, însă, au capacitatea de a duce predispoziția la cote înalte, la extrem.
Unii, nu știu și nu vor să se încadreze și să stea între anumite limite convenționale rezonabile. Vor să iasă din cadrul uniform social, să iasă în evidență, să fie diferiți.
Dacă ți se cere să le faci o descriere este greu să folosești doar un cuvânt sau două.
Ai nevoie de multe cuvinte.
Mi s-a părut șocant să citesc în cartea profetului Ieremia descrierea